Societate
2 iul. 2025
Timp de citire: 5 minute
KidsRights Index 2025, publicat pe 11 iunie, relevă o criză devastatoare a sănătății mentale în rândul copiilor la nivel global, în timp ce România înregistrează progrese în respectarea drepturilor copiilor, urcând de la poziția 111 la 108 în clasamentul anual.
KidsRights Index 2025, singurul clasament global anual care măsoară respectarea drepturilor copiilor în lume, a fost publicat miercuri, 11 iunie, de către Fundația KidsRights, în cooperare cu Universitatea Erasmus din Rotterdam. Raportul 2025 evidențiază o realitate sumbră: lumea se confruntă cu o criză în agravare a sănătății mentale în rândul celei mai tinere generații.
Peste 14% dintre copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 10-19 ani se confruntă cu probleme de sănătate mentală la nivel global, cu o rată medie globală a sinuciderilor de 6 la 100.000 în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 15-19 ani. Cu toate acestea, experții avertizează că aceste cifre reprezintă doar vârful aisbergului, sinuciderile rămânând semnificativ subraportate la nivel mondial din cauza stigmatului și a mecanismelor inadecvate de raportare.
KidsRights Index cuprinde un clasament pentru toate statele membre ale ONU care au ratificat Convenția ONU privind Drepturile Copilului și pentru care sunt disponibile suficiente date - în total 194 de țări în 2025. Indexul evaluează țările pe cinci domenii: Dreptul la Viață, Dreptul la Sănătate, Dreptul la Educație, Dreptul la Protecție și Mediul Favorabil pentru Drepturile Copiilor.
În această ediție a clasamentului, România a înregistrat progrese notabile, urcând trei poziții de la locul 111 la poziția 108 în clasamentul global. Această îmbunătățire vine în contextul în care România a declarat 2025 drept „Anul Național al Copilului" și a intensificat investițiile în serviciile destinate copiilor.
România va avea, în 2025, un program special de finanțare dedicat activităților și investițiilor în infrastructura și serviciile destinate copiilor, a anunțat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Programul include:
Modernizarea infrastructurii educaționale din zonele rurale și defavorizate
Extinderea accesului la servicii medicale și sociale esențiale
Dezvoltarea centrelor de asistență și consiliere în comunitățile defavorizate
Crearea rețelelor de protecție socială pentru familii vulnerabile
Pe componenta de sănătate, România alocă resurse semnificative: 73 miliarde lei pentru Casa de Sănătate și 17 miliarde lei pentru Ministerul Sănătății, la care se adaugă peste 760 de milioane de euro în serviciile medicale de prevenție asigurate din fonduri europene prin programul de Sănătate.
Studiul de anul acesta evidențiază o corelație între utilizarea rețelelor sociale și deteriorarea sănătății mentale a copiilor. KidsRights observă că „guvernele se luptă să controleze o criză digitală care schimbă fundamental copilăria", criză agravată de „expansiunea necontrolată a platformelor de social media care prioritizează profitul companiilor în detrimentul siguranței și bunăstării copiilor".
Raportul critică abordările prin interdicții generale, cum ar fi cea din Australia care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani. Astfel de măsuri pot încălca drepturile politice și civile ale copiilor, inclusiv dreptul la informație, intimitate, asociere, sănătate, dezvoltare și educație.
Conform datelor recente, aproape 14% dintre copiii români au avut în ultimii ani cel puțin unul dintre părinți plecat la muncă în străinătate, ceea ce echivalează cu aproximativ 536.000 de copii care s-au confruntat cu această situație.
„Deși situația materială a familiilor cu un membru plecat la muncă în străinătate este percepută a fi mai bună, încrederea aparținătorilor în evoluțiile viitoare la nivel de familie este mai reținută atât în privința performanțelor școlare ale copiilor, cât și a stării de sănătate a familiei", a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copii România.
În rapoarte precedente, România s-a situat pe locul 16 între cele 36 de țări cu venituri ridicate în ceea ce privește bunăstarea copiilor, ocupând locul 5 în domeniul sănătății mintale, dar raportând niveluri scăzute în domeniile sănătății fizice (locul 32) și competențelor (locul 26).
Un raport anterior al KidsRights din 2024 a arătat că încălcările grave ale drepturilor copiilor au crescut cu 21% în 2023 din cauza înmulțirii războaielor în lume. Aproape 8.000 de copii au fost uciși în Israel și în Fâșia Gaza din octombrie 2023, iar aproape 2.000 de copii au fost uciși sau răniți în Ucraina din 2022.
Deși scăderea ratei de vaccinare observată în timpul pandemiei pare să se fi redus, organizația este îngrijorată de scăderea cu aproape o treime a ratei de vaccinare a copiilor în Europa occidentală.
România beneficiază de două programe speciale în Politica de Coeziune 2021-2027:
Programul Incluziune și Demnitate Socială (PIDS)
Programul Educație și Ocupare (PEO)
Aceste programe vizează îmbunătățirea condițiilor de viață pentru copiii din comunitățile vulnerabile și consolidarea sistemului educațional românesc.
KidsRights îndeamnă la „strategii proactive și echilibrate care prioritizează bunăstarea copiilor în detrimentul profiturilor companiilor". Organizația subliniază necesitatea unei acțiuni globale coordonate pentru a aborda criza de sănătate mentală care afectează peste 400 de milioane de copii și adolescenți la nivel mondial.
Progresul României în clasamentul KidsRights Index 2025 demonstrează că investițiile concrete în drepturile copiilor pot genera rezultate măsurabile. „Fără a investi în educație, sănătate și protecție socială pentru tineri, riscăm să slăbim tocmai bazele care fac o economie de piață funcțională și sustenabilă", a subliniat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
În contextul unei crize globale a sănătății mentale juvenile, progresele României oferă un model de cum investițiile strategice și angajamentul politic pot îmbunătăți respectarea drepturilor copiilor chiar și într-un mediu internațional dificil.
Articol bazat pe KidsRights Index 2025 publicat pe 11 iunie 2025 și informații oficiale din declarații guvernamentale românești.