Ministerul exclude pentru minimum doi ani instituțiile care afectează imaginea României prin asocierea cu persoane condamnate penal

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a reacționat rapid la scandalul provocat de prezența lui Viorel Hrebenciuc, condamnat definitiv pentru corupție, la un eveniment privat organizat în cadrul Expoziției Mondiale de la Osaka 2025. Ca urmare, ministrul Oana Țoiu a anunțat introducerea unor reguli stricte pentru a proteja reputația României în viitoarele parteneriate instituționale.

Distanțarea MAE de evenimentul privat

Într-un comunicat transmis sâmbătă, 23 iunie, MAE a clarificat că nu a fost implicat în organizarea evenimentului din Japonia la care a participat fostul politician PSD. Instituția a subliniat că evenimentul a avut caracter privat, fiind organizat de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), și nu s-a desfășurat în Pavilionul oficial al României.

Ministerul a precizat că nu a fost informat despre acest eveniment, despre invitații și participanții la acesta, și nu a angajat nicio cheltuială pentru organizarea sa. Această clarificare vine după ce în presă au apărut informații conform cărora Hrebenciuc ar fi reprezentat oficial România la eveniment.

Noi reguli pentru protejarea imaginii țării

Recunoscând impactul reputațional negativ al unor evenimente asupra cărora nu are control, MAE a anunțat modificări importante în modul de colaborare cu instituțiile nonguvernamentale. Parteneriatele instituționale ale ministerului cu organizații precum camerele de comerț vor include, pe lângă clauzele actuale, prevederi specifice legate de protejarea imaginii României.

Concret, se va aplica excluderea automată de la parteneriate cu MAE, pe o durată de minimum doi ani, a instituțiilor care, prin activitățile derulate, afectează imaginea și reputația României prin asocierea cu persoane condamnate penal sau organizații legate de acte de corupție, trafic de influență sau activități incompatibile cu standardele ministerului.

Scandalul fotografiei oficiale

Controversa a izbucnit după ce Cătălin Teniță, consilier general la Primăria Capitalei din partea REPER, a distribuit pe Facebook fotografii publicate de Tomoyasu Kato, consulul onorific al României la Osaka. Imaginile îl arătau pe Viorel Hrebenciuc în poza oficială de la evenimentul organizat cu ocazia Zilei României la Expo Osaka 2025.

"România a fost reprezentată în poza oficială și de condamnatul penal Viorel Hrebenciuc. Bai, chiar e rușinos", a scris Teniță pe rețelele sociale, exprimându-și dezgustul față de această situație. Consilierul și-a exprimat speranța că Hrebenciuc a participat pe banii proprii, nu pe cei ai statului român.

Prezența și a lui Victor Ponta

În fotografiile distribuite pe rețelele sociale apare și fostul premier Victor Ponta, ceea ce a amplificat controversa. "Acum l-am văzut și pe Ponta. Ireal...", a comentat ulterior Cătălin Teniță, subliniind absurditatea situației în care foști politicianci cu probleme judiciare participă la evenimente ce ar putea fi percepute ca având caracter oficial.

Această prezență simultană a două figuri controversate din politica românească la un eveniment organizat în contextul Zilei României a ridicat întrebări serioase despre modul în care imaginea țării este gestionată în străinătate.

Contextul juridic al lui Hrebenciuc

Viorel Hrebenciuc, fostul influent lider PSD, a fost condamnat definitiv pe 14 septembrie 2021 de Curtea de Apel București la trei ani de închisoare cu executare în dosarul privind licența Giga TV. Condamnarea sa pentru corupție face ca orice asociere a numelui său cu reprezentarea României să fie extrem de problematică din punct de vedere reputațional.

Prezența unei persoane condamnate definitiv pentru corupție la un eveniment ce putea fi interpretat ca având caracter oficial reprezintă exact tipul de situații pe care noile reguli ale MAE încearcă să le prevină.

Implicații pentru viitoarele parteneriate

Noile măsuri anunțate de MAE reflectă o abordare mai strictă în gestionarea reputației României pe plan internațional. Prin introducerea acestor clauze restrictive, ministerul urmărește să prevină asocierea imaginii țării cu persoane sau organizații comprometise din punct de vedere penal sau etic.

Camera de Comerț și Industrie a României, organizatoarea evenimentului din Japonia, ar putea fi prima instituție afectată de aceste noi reguli, dacă se va confirma că a facilitat participarea lui Hrebenciuc la un eveniment ce putea fi perceput ca având caracter reprezentativ pentru România.

Provocări în gestionarea imaginii naționale

Acest incident evidențiază dificultățile cu care se confruntă autoritățile române în controlul modului în care țara este reprezentată în străinătate, mai ales când sunt implicate organizații private sau semi-private care acționează în nume propriu, dar pot crea confuzie asupra caracterului oficial al activităților lor.

Măsurile anunțate de MAE reprezintă o încercare de a crea un cadru mai clar pentru astfel de situații, stabilind consecințe concrete pentru instituțiile care pun în pericol reputația României prin asocieri nepotrivite.

Lecții pentru diplomația românească

Scandalul de la Osaka demonstrează necesitatea unei monitorizări mai atente a modului în care România este reprezentată la evenimente internaționale, chiar și atunci când acestea au caracter privat. Noile reguli introduse de MAE ar putea servi ca model pentru alte ministere și instituții publice în relațiile lor cu sectorul privat.

Protejarea imaginii naționale devine astfel o responsabilitate colectivă, care necesită cooperarea între instituțiile publice și cele private pentru a evita situații compromitatoare similare celei de la Expo Osaka 2025.

Acest incident marchează un moment de cotitură în abordarea MAE privind gestionarea reputației României pe plan internațional, cu reguli mai stricte menite să prevină asocieri dăunătoare imaginii țării.