Societate

Societate

Sondaj INSCOP: Jumătate dintre români spun că situația lor financiară s-a înrăutățit

miercuri, 2 iulie 2025

2 iul. 2025

Timp de citire: 4 minute

Trei sferturi dintre cetățeni consideră că economia națională s-a deteriorat în ultimul an, în timp ce pesimismul economic devine o constantă în România

Un nou sondaj INSCOP relevă o imagine sumbră a percepției românilor asupra situației economice, atât la nivel personal, cât și național. Conform cercetării realizate în perioada 20-26 iunie 2025, aproape jumătate dintre români (44,2%) declară că situația financiară a gospodăriei lor s-a înrăutățit în ultimul an, în timp ce trei sferturi (75,3%) consideră că economia țării a cunoscut o deteriorare.

Situația financiară personală: Împărțire echilibrată între stagnare și declin

Rezultatele sondajului arată o împărțire aproape echilibrată între românii care percep o înrăutățire a situației financiare personale și cei care consideră că aceasta a rămas neschimbată. Concret, 44,3% dintre respondenți afirmă că situația lor financiară a rămas la fel comparativ cu acum un an, aproape egalând procentul celor care declară o deteriorare (44,2%).

În contrast, doar 10,9% dintre români consideră că situația financiară a gospodăriei lor s-a îmbunătățit în ultimul an, un procent îngrijorător de mic care sugerează că beneficiile eventualelor creșteri economice nu se reflectă în buzunarele cetățenilor obișnuiți.

Profilul celor optimiști și pesimiști

Analiza pe categorii demografice și politice revelă diferențe semnificative în percepția situației financiare personale. Votanții PSD și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu studii superioare sunt categoriile care declară într-o proporție mai mare decât media că situația financiară a gospodăriei lor s-a îmbunătățit.

Stabilitatea financiară pare să caracterizeze în special votanții PNL, persoanele sub 45 de ani, persoanele cu educație superioară și angajații la stat, categorii care în proporție mai mare declară că situația lor a rămas neschimbată.

Pe de altă parte, pessimismul financiar este alimentat în principal de votanții AUR, persoanele între 45 și 60 de ani și locuitorii din urbanul mic, categorii care resimț cel mai acut deteriorarea condițiilor economice personale.

Economia națională: Un pesimism copleșitor

Când vine vorba de percepția asupra economiei naționale, pesimismul românilor devine cu adevărat copleșitor. Doar 5% dintre respondenți sunt de părere că situația economică a României s-a îmbunătățit comparativ cu acum un an, în timp ce 16,7% consideră că a rămas la fel.

Covârșitoarea majoritate de 75,3% consideră că economia țării s-a înrăutățit, o cifră care reflectă o criză profundă de încredere în capacitatea instituțiilor de a gestiona problemele economice ale României. Această percepție negativă este alimentată în special de votanții AUR, persoanele între 45 și 60 de ani, locuitorii din București și angajații din sectorul privat.

Fenomenul de externalizare a responsabilității

Remus Ștefureac, directorul INSCOP, explică că datele reflectă o percepție negativă asupra economiei naționale semnificativ mai accentuată decât cea asupra situației financiare personale. Acest fenomen sugerează o externalizare a responsabilității și o încredere scăzută în capacitatea instituțiilor de a gestiona economia.

"O majoritate importantă a respondenților consideră că situația financiară personală a rămas neschimbată sau s-a înrăutățit, ceea ce reflectă un climat de stagnare economică resimțită la nivel individual, în ciuda eventualelor creșteri macroeconomice reale sau raportate statistic", explică Ștefureac.

Vulnerabilitate structurală și lipsa politicilor clare

Loredana Vladu, directorul Departamentului de Comunicare de la Facultatea de Comunicare și Relații Publice (SNSPA), avertizează că aceste cifre nu arată doar o criză de încredere, ci mai ales o vulnerabilitate structurală a economiei românești.

"În absența unor politici clare de revigorare a nivelului de trai – în special pentru categoriile mai vulnerabile, pesimismul economic devine o constantă, alimentând temeri și clivaje", subliniază Vladu, evidențiind necesitatea unor măsuri concrete pentru îmbunătățirea percepției și realității economice.

Contextul măsurilor de austeritate

Aceste rezultate vin într-un moment în care Guvernul Bolojan pregătește un pachet amplu de măsuri fiscale, incluzând creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli publice. În acest context, pesimismul economic al românilor pare să anticipeze dificultățile care urmează, mai ales având în vedere că măsurile de austeritate vor afecta direct puterea de cumpărare.

Disparitatea dintre percepția situației personale și cea națională sugerează că românii își externalizează nemulțumirile economice către instituțiile statului, dar în același timp nu au încredere că acestea pot rezolva problemele structurale ale țării.

Implicații politice și sociale

Rezultatele sondajului au implicații majore pentru stabilitatea politică și socială a României. Un nivel atât de ridicat de pesimism economic poate alimenta nemulțumirea socială și poate oferi teren fertil pentru discursurile populiste și anti-sistem.

În special, diferențele percepției în funcție de apartenența politică - cu votanții AUR manifestând cel mai ridicat nivel de pesimism - sugerează că economia devine din ce în ce mai mult un factor de polarizare politică în România.

Metodologia cercetării

Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 20-26 iunie 2025, prin metoda de cercetare CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.150 de persoane cu vârste de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,9%, la un grad de încredere de 95%.

Aceste date evidențiază necesitatea unor politici economice mai eficace și a unei comunicări mai bune din partea autorităților pentru a restabili încrederea românilor în perspectivele economice ale țării.

Share this article

Related Articles

Related Articles

Related Articles