Directorul Termoenergetica câștigă mai mult decât președintele României

Adrian Teodorescu primește 34.000 lei lunar plus beneficii extinse, inclusiv ajutor de înmormântare pentru părinți, de la compania controlată de Primăria București

Un nou scandal privind salariile din sectorul public a ieșit la iveală odată cu dezvăluirea contractului de mandat al directorului general de la Termoenergetica București, Adrian Teodorescu. Acesta încasează o remunerație lunară de 34.000 lei brut, cu aproape 10.000 lei mai mult decât salariul președintelui României, plus o gamă extinsă de beneficii care includ chiar și ajutor de înmormântare pentru părinții săi.

Un salariu care depășește pe cel al șefului statului

Conform contractului de mandat încheiat în 2024, Adrian Teodorescu primește lunar 34.000 lei brut de la Compania municipală Termoenergetica, în timp ce președintele României încasează 24.960 lei lunar. Această diferență de aproape 40% ridică întrebări serioase despre ierarhia salarială din sectorul public românesc și despre criteriile de stabilire a remunerațiilor în companiile municipale.

Compania Municipală Termoenergetica București S.A., la care acționar majoritar este Primăria București, gestionează sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei, fiind operatorul regional al acestui serviciu public esențial pentru locuitorii Bucureștiului.

Beneficii extinse pentru conducerea companiei

Dincolo de salariul generos, contractul lui Teodorescu include o serie de beneficii care par excesive pentru o companie publică aflată într-o situație financiară dificilă:

Asigurări și protecție juridică: Compania acoperă asigurarea pentru răspunderea profesională civilă a directorului, o măsură care îl protejează împotriva eventualelor consecințe financiare ale deciziilor sale manageriale.

Ajutoare pentru evenimente familiale: În cazul decesului directorului, compania plătește un ajutor de înmormântare de 15.000 lei, iar în cazul decesului unui părinte, suma ajunge la 3.500 lei. Pentru nașterea sau adopția unui copil, directorul primește 10.000 lei.

Suport medical: Un ajutor de 6.800 lei este acordat pentru boli grave sau incurabile și urgențe medico-chirurgicale, în timp ce anual se decontează contravaloarea serviciilor turistice sau de tratament în sumă de 1.600 lei.

Protecție în caz de concediere: Poate cea mai controversată clauză prevede că, dacă directorul general este concediat înainte de terminarea mandatului, are dreptul să primească daune-interese echivalente cu totalul remunerațiilor brute fixe ce i s-ar fi cuvenit până la finalul mandatului.

Directorul economic, pe aceleași principii

Maria Mitran, directorul economic al companiei municipale, beneficiază de condiții similare, dar în sume mai mici, conform contractului său de mandat. Această practică arată că remunerațiile generoase nu se limitează la funcția de director general, ci se extind la întreaga conducere a companiei.

Parcursul profesional al lui Adrian Teodorescu

Adrian Teodorescu, în vârstă de 54 de ani, este licențiat în drept la Universitatea Ecologică din București și în management la Universitatea Româno-Americană. Ca avocat de profesie, și-a început cariera în sectorul public ca consilier juridic la RATB, unde a urcat în ierarhie până la funcția de director de achiziții.

Perioada sa la RADET, în calitate de director general în mandatul primarului Sorin Oprescu, coincide cu anii de criză profundă a companiei de termoficare. Ulterior, a ocupat poziții în directoratele altor companii de stat importante, precum Complexul Energetic Oltenia și Transelectrica, acumulând experiență în sectorul energetic.

În 2022, Teodorescu a revenit în sistemul de termoficare al Capitalei ca director în direcția juridică a Termoenergetica, pentru ca în mandatul primarului Nicușor Dan să ajungă director general al companiei.

Contextul financiar al Termoenergetica

Compania Municipală Termoenergetica București are în exploatare un sistem complex de transport și distribuție compus din 954 km de conducte pentru rețelele termice primare și 2.963 km pentru rețelele termice secundare. Această infrastructură masivă deservește o mare parte din locuitorii Capitalei.

Cu toate acestea, compania se confruntă cu provocări financiare semnificative, inclusiv datorii istorice și nevoi mari de investiții pentru modernizarea sistemului. În acest context, salariile generoase acordate conducerii par să fie în contradicție cu realitatea financiară a companiei.

Comparații cu alte funcții publice

Pentru a pune în perspectivă nivelul salariului lui Teodorescu, trebuie să ne amintim că acesta câștigă mai mult decât:

• Președintele României (24.960 lei)

• Primii miniștri din majoritatea țărilor europene

• Mulți directori din companii private de dimensiuni similare

Această situație ridică întrebări despre criteriile de stabilire a salariilor în companiile municipale și despre echitatea în distribuția veniturilor din sectorul public.

Implicații pentru administrația publică locală

Cazul Termoenergetica nu este izolat în peisajul administrației publice românești, dar evidențiază o problemă sistemică: lipsa unor criterii clare și transparente pentru stabilirea remunerațiilor în sectorul public. În contextul în care Primăria București controlează compania, responsabilitatea pentru aceste decizii salariale revine în ultimă instanță administrației locale.

Primarul Nicușor Dan, care a promovat adesea ideea eficientizării cheltuielilor publice, se află acum în situația de a explica cum se justifică aceste salarii în raport cu performanțele companiei și cu situația financiară generală a Capitalei.

Întrebări despre transparența în sectorul public

Această situație ridică întrebări importante despre:

• Criteriile de stabilire a salariilor în companiile municipale

• Transparența procesului de negociere a contractelor de mandat

• Echilibrul între atragerea de competențe și responsabilitatea fiscală

• Controlul exercitat de administrația locală asupra companiilor subsidiare

În contextul discuțiilor despre măsurile de austeritate la nivel național, astfel de practici din administrația locală devin și mai problematice din punct de vedere al percepției publice.

Acest caz subliniază nevoia unor reforme structurale în stabilirea și monitorizarea remunerațiilor din sectorul public, pentru a asigura echitatea și responsabilitatea în gestionarea banilor publici.