Afaceri
2 iul. 2025
Timp de citire: 3 minute
Banca Națională a României a obținut cel mai mare profit din istorie, susținut de veniturile din administrarea activelor în valută și de eficientizarea cheltuielilor operaționale.
Banca Națională a României a înregistrat în 2024 un profit net de 3,842 miliarde lei, cu 58% mai mare față de rezultatul din 2023, când profitul fusese de 2,428 miliarde lei, conform raportului anual publicat luni de instituția monetară.
Performanța record a BNR vine în contextul unei gestionări eficiente a activelor și pasivelor în valută, precum și a unei reduceri semnificative a cheltuielilor operaționale față de bugetul alocat.
Rezultatul operațional al BNR (excluzând efectele reevaluărilor valutare) a atins 5,647 miliarde lei, cu 16% mai mult (+798 milioane lei) față de profitul operațional din 2023, care fusese de 4,848 miliarde lei.
"Rezultatul financiar realizat la 31 decembrie 2024 a consemnat o evoluție semnificativ favorabilă față de anul anterior", se arată în raportul oficial al băncii centrale.
Cheltuielile de funcționare au fost cu aproximativ 13% sub nivelul bugetat, iar ponderea acestora în totalul cheltuielilor operaționale s-a redus la 8% în 2024, față de 11% în anul precedent, demonstrând o îmbunătățire a eficienței operaționale.
Principala sursă a rezultatului pozitiv a fost administrarea activelor și pasivelor în valută, care a generat venituri nete de 8,929 miliarde lei în 2024, cu 21% mai mari (+1,565 miliarde lei) față de cele din 2023, când fuseseră de 7,364 miliarde lei.
Fructificarea activelor valutare a înregistrat un randament contabil anual de 4,0%, în timp ce activele aferente politicii monetare au generat un randament de 5,5%. Pentru majoritatea pasivelor băncii, ratele medii anuale ale dobânzii plătite de BNR au fost inferioare randamentului activelor.
BNR a beneficiat și de o diminuare a cheltuielilor cu reevaluările nefavorabile ale activelor în valută, care au scăzut cu 28% la 1,548 miliarde lei, față de 2,159 miliarde lei în 2023.
De asemenea, pentru prima dată, banca centrală a înregistrat venituri nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor, în valoare de 4,16 milioane lei, comparativ cu zero în anul anterior.
În ciuda performanței pozitive generale, BNR a înregistrat o pierdere de 2,533 miliarde lei din operațiunile de politică monetară, pe fondul excedentului de lichiditate din prima parte a anului și al cheltuielilor crescute cu dobânzile pentru rezervele minime obligatorii și facilitatea de depozit.
Veniturile din cupoanele aferente titlurilor de stat în lei, achiziționate în principal în 2020 pentru consolidarea lichidității sistemului bancar, nu au fost suficiente pentru a compensa aceste cheltuieli cu dobânzile.
"Aceasta reflectă costurile urmăririi obiectivului fundamental stabilit de lege privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor", precizează BNR în raportul său.
Capitalul propriu al BNR a crescut semnificativ, ajungând la 48,517 miliarde lei la sfârșitul anului 2024, cu 43% superior celui din 2023. Această consolidare reflectă soliditatea financiară a instituției și capacitatea sa de a face față provocărilor economice.
Conform raportului, BNR a virat la bugetul statului 3,074 miliarde lei din profitul realizat, contribuind astfel la finanțarea cheltuielilor publice într-un context de deficit bugetar crescut.
Performanța BNR vine într-un an în care România s-a confruntat cu provocări economice majore, inclusiv un deficit bugetar de peste 7% din PIB și presiuni inflationiste. Banca centrală a menținut o politică monetară restrictivă pentru a combate inflația, ceea ce a generat costuri suplimentare prin operațiunile de absorbție a lichidității.
Rezultatul pozitiv al BNR contrastează cu dificultățile fiscale ale statului român și demonstrează eficiența gestionării rezervelor valutare și a instrumentelor de politică monetară de către instituția condusă de guvernatorul Mugur Isărescu.
Profitul record al băncii centrale oferă o perspectivă pozitivă asupra capacității instituțiilor financiare românești de a genera rezultate solide chiar și în contexte economice provocatoare, consolidând încrederea în stabilitatea sistemului financiar național.