Șeful Eximbank în vacanță de lux după ce banca plătește chirie dublă unui intermediar

Traian Halalai petrece în cluburi exclusiviste în timp ce banca de stat plătește chirie dublă pentru sediul din Palatul Kiseleff printr-un intermediar privat

Un scandal de proporții zguduie sistemul bancar de stat din România după ce premierul Ilie Bolojan a denunțat "nesimțirea mare" din spatele unei scheme prin care Eximbank plătește o chirie exorbitantă pentru sediul său din Bucureștiul prin intermediul unei firme private. În plin scandal, președintele băncii, Traian Halalai, a plecat într-o vacanță de lux în Saint Tropez, evitând să ofere explicații publice.

Schema costisitoare cu intermediarul

Imobilul din Șoseaua Kiseleff, care aparține Regiei Autonome a Patrimoniului de Stat (RAAPPS), este închiriat unei firme private, Spirmina Corporation (fostă Kiseleff Property), care la rândul său îl subînchiriază Eximbank pentru aproximativ 120.000 de euro lunar. Această sumă reprezintă dublul chiriei pe care firma privată o plătește către RAAPPS, ceea ce înseamnă o risipă uriașă de fonduri publice.

Situația devine și mai absurdă când realizăm că Eximbank este o bancă de stat în care România, prin Ministerul Finanțelor, deține aproape 99% din acțiuni. Practic, statul român își plătește singur o chirie dublată printr-un intermediar privat pentru o clădire care tot lui îi aparține.

Istoricul unei afaceri controversate

Clădirea din centrul Bucureștiului, amplasată pe Bulevardul Kiseleff chiar față în față cu Ambasada Rusiei, a fost închiriată de RAAPPS către firma Kiseleff Property SRL pe 11 iulie 2013, în timpul guvernului Victor Ponta. La acel moment, RAAPPS era condusă de Gabriel Georgian Surdu, un personaj controversat care a fost reținut de DNA în 2015 și condamnat definitiv în 2017 la trei ani închisoare cu executare într-un dosar de corupție.

Contractul inițial a fost încheiat pe o durată de 8 ani și 5 luni, fiind apoi înnoit în 2018 sub guvernul Viorica Dăncilă, cu prelungire până în noiembrie 2023. Clauza din contractul original permitea firmei private să prelungească automat cu încă 10 ani durata contractului printr-o simplă notificare către RAAPPS.

Proprietara cu trecut judiciar

Firma Spirmina Corporation este deținută de Monica Maria Dăscălița Peterson, un avocat în vârstă de 54 de ani care a fost condamnată în martie 2020 la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală de către Tribunalul București. Deși a scăpat de condamnare în 2023 din cauza prescripției, ea și-a achitat partea de prejudiciu în valoare de 312.118 lei.

Peterson este căsătorită cu un cetățean australian, Peter Peterson, posesorul unei colecții de icoane ortodoxe pe care a oferit-o în 2023 Patriarhiei Române. Cuplul a primit Crucea Patriarhală de la Patriarhul Daniel pentru această donație. Peter Peterson susține că a ajuns în România în ianuarie 1990, cu speranța de a continua o afacere comercială încheiată de fostul regim comunist cu firma pe care o reprezenta.

Renegocierea din 2023

În 2023, firma Spirmina Corporation a cerut RAAPPS prelungirea cu încă zece ani a contractului de închiriere, susținând că ar fi investit circa 2,6 milioane de euro în clădire și ar mai fi avut de amortizat un milion de euro din această sumă.

Mircea Abrudean, pe atunci secretarul general al guvernului Ciolacu și actual președinte al Senatului, a propus renegocierea contractului cu reducerea termenului de la 10 ani la o perioadă de 3-5 ani. El a declarat că în 2023 a cerut renegocierea contractului "încheiat în termeni păguboși în 2013", obținând prelungirea cu doar trei ani, dar și creșterea prețului.

Președintele care evită răspunsurile

Traian Halalai, în vârstă de 54 de ani, este la conducerea Exim Banca Românească din ianuarie 2023, după o carieră în mai multe bănci, printre care ING și Banca Românească. Cu un salariu lunar de peste 140.000 de lei (aproape 28.000 de euro), el încasează venituri atât din funcția de președinte al băncii, cât și din calitatea de membru în Consiliul Interministerial care coordonează activitatea instituției.

Premierul Bolojan a declarat că l-a întrebat direct pe Halalai de ce nu a făcut nicio solicitare către RAAPPS pentru a închiria spațiul direct, eliminând astfel intermediarul și costurile suplimentare, dar nu a primit un răspuns satisfăcător.

Vacanța de lux în mijlocul scandalului

În plin scandal financiar, Halalai a plecat din țară într-o vacanță în Saint Tropez, unde a fost filmat în cluburile exclusiviste Casa Amor și Le Quai. Imaginile apărute pe rețelele sociale au confirmat prezența acestuia în stațiunea de pe Coasta de Azur în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2025.

Această escapadă de lux contrastează puternic cu gravitatea situației financiare pe care o administrează și cu responsabilitatea sa de a da explicații publice despre gestionarea fondurilor de stat. Halalai nu a răspuns apelurilor sau mesajelor jurnaliștilor care încercau să obțină clarificări despre acest caz.

Contextul mai larg al salariilor din sectorul public

Situația de la Eximbank a readus în atenție problema salariilor foarte mari din companiile și regiile de stat. În timp ce statul se confruntă cu un deficit bugetar uriaș și riscul de a intra în incapacitate de plată, mulți șefi de instituții publice încasează salarii de mii sau zeci de mii de euro lunar.

Printre aceștia se numără directorul general al Romsilva, cu un venit lunar de 5.000 de euro, dar și conducerea Băncii Naționale a României, unde guvernatorul Mugur Isărescu primește anual peste 1.000.000 de lei, adică circa 90.000 de lei lunar.

Implicațiile pentru finanțele publice

Această schemă ilustrează perfect problemele structurale din administrația publică românească, unde lipsa de transparență și coordonare între instituțiile statului duce la risipa fondurilor publice. Faptul că o bancă de stat plătește chirie dublă printr-un intermediar privat pentru un imobil care aparține tot statului demonstrează absurditatea unor practici birocratice care costă contribuabilii milioane de euro anual.

Cazul Eximbank ridică întrebări serioase despre mecanismele de control intern din sectorul public și despre responsabilitatea conducătorilor instituțiilor de stat în gestionarea banilor publici. În contextul măsurilor de austeritate pregătite de guvern, astfel de practici devin și mai inadmisibile.

Acest scandal continuă să se dezvolte, iar presiunea publică pentru explicații și măsuri corective crește pe zi ce trece.