USR vrea să transforme DGA într-un serviciu secret după ce ÎCCJ a limitat competențele instituției

La doar o săptămână după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că Direcția Generală Anticorupție poate efectua acte de cercetare penală doar asupra personalului MAI, 18 deputați USR au depus un proiect de lege care transformă complet instituția într-un serviciu de informații cu puteri extinse.

Cronologia unei sfidări

16 iunie 2025: Decizia ÎCCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Recursul în Interesul Legii nr. 8/2025, prin care a stabilit clar că Direcția Generală Anticorupție poate efectua acte de cercetare penală doar în ceea ce privește fapte comise de personalul Ministerului Afacerilor Interne.

23 iunie 2025: Contraatacul USR

La exact o săptămână după decizia ÎCCJ, 18 deputați USR, în frunte cu Emanuel Ungureanu, au depus la Camera Deputaților un proiect de lege care nu doar că ignoră complet decizia instanței supreme, ci transformă radical natura DGA.

Proiectul care schimbă totul

Competențe nelimitate pentru DGA

Conform articolului 7 alineatul 1 din inițiativa USR:

„Lucrătorii poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție au competența să efectueze, în condițiile prevăzute de lege, orice acte de cercetare penală dispuse de procurorul competent, indiferent de natura infracțiunii"

Această formulare elimină complet limitările impuse de ÎCCJ și oferă DGA competențe nelimitate în orice tip de investigație penală.

Transformarea într-un serviciu de informații

Alineatul 2 din același articol 7 conferă DGA puteri specifice serviciilor secrete:

„În vederea desfășurării activităților prevăzute la alineatul (1), lucrătorii Direcției Generale Anticorupție au dreptul de a obține informații, în condițiile stabilite prin instrucțiuni ale ministrului afacerilor interne, precum și de a folosi colaboratori, în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală"

Alte prevederi controversate

Proiectul mai include:

• Dreptul de a deține armament și echipamente specifice serviciilor de informații

• Înființarea unui call-center anticorupție care va funcționa ca o "turnătorie generală"

• Capacitatea de a folosi agenți sub acoperire și colaboratori cu identități conspirate

• Efectuarea de supravegheri, filaje și urmăriri

Argumentele lui Emanuel Ungureanu

Expunerea de motive: sfidarea directă

Principalul autor al proiectului, deputatul USR Emanuel Ungureanu, nu se ferește să explice că inițiativa sa este o reacție directă împotriva deciziei ÎCCJ:

„Această intervenție legislativă este necesară în contextul Deciziei nr. 8 din 16 iunie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (...) Având în vedere caracterul obligatoriu al acestei interpretări (...) se impune modificarea expresă a cadrului legal, astfel încât să fie permisă desfășurarea, de către D.G.A., a unor activități de cercetare penală și în cauze ce privesc alte tipuri de infracțiuni"

"România nu are suficiente servicii secrete"

Poziția USR pare să fie că România nu dispune de suficiente servicii de informații și de aceea este nevoie să se creeze unul nou din DGA, ignorând complet existența:

• SRI (Serviciul Român de Informații)

• SIE (Serviciul de Informații Externe)

• SPP (Serviciul de Protecție și Pază)

• STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale)

Ce înseamnă practic transformarea

De la poliție judiciară la serviciu secret

Proiectul USR transformă DGA dintr-o structură de poliție judiciară cu competențe limitate într-un hibrid parchet-serviciu secret cu puteri extinse:

Capacități noi:

• Supravegheri și interceptări fără limitări de competență

• Agenți sub acoperire în orice tip de investigație

• Colaboratori cu identități false

• Accesul la informații de la orice instituție

• Folosirea forței și a armamentului

Un precedent periculos

Această inițiativă creează un precedent extrem de periculos prin:

• Sfidarea unei decizii ÎCCJ prin modificarea legii

• Crearea unui serviciu secret prin lege, nu prin protocoale

• Eliminarea separației puterilor în stat

• Concentrarea puterii într-o singură instituție

Contextul politic suspect

Timpul alegerii: ziua guvernului Bolojan

Proiectul a fost depus pe 23 iunie 2025, exact în ziua în care:

• S-a semnat Acordul politic între PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale

• Guvernul Ilie Bolojan a fost învestit de Parlament

Această sincronizare ridică întrebări despre strategia politică din spatele inițiativei.

USR și obsesia pentru puteri extinse

Inițiativa evidențiază tendința USR de a dori controlul asupra instituțiilor de forță și de investigație, ignorând limitările legale și constituționale.

Reacția instituțiilor

MAI anunță reorganizarea DGA

În paralel cu proiectul USR, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că DGA va fi reorganizată teritorial pentru a respecta decizia ÎCCJ și a-și limita activitatea la competențele legale.

Tăcerea celorlalte partide

Până la acest moment, PSD, PNL și UDMR nu au reacționat public la această inițiativă controversată a partenerului lor de coaliție.

Implicațiile pentru statul de drept

Sfidarea separației puterilor

Prin acest proiect, USR:

• Ignoră o decizie definitivă a instanței supreme

• Încearcă să modifice prin lege ceea ce justiția a clarificat

• Creează un precedent periculos pentru viitoarele decizii judecătorești

Riscurile pentru democrație

Transformarea DGA într-un serviciu secret cu puteri nelimitate poate duce la:

• Abuzuri în investigații

• Presiuni politice asupra adversarilor

• Erodarea încrederii în instituții

• Concentrarea puterii în mâinile unor factori politici

Proiectul USR reprezintă cea mai directă sfidare a unei decizii ÎCCJ din ultimii ani și ridică întrebări serioase despre respectarea principiilor statului de drept de către partidele aflate la guvernare.


* Cititi aici intregul proiect de lege

* Cititi aici toata expunerea de motive