Ministrul Finanțelor analizează înlocuirea șefilor ANAF și ai Direcției Generale a Vămilor

Ministrul Alexandru Nazare face analize complexe pentru a înțelege disfuncționalitățile din colectarea taxelor, România rămânând pe ultimul loc în UE la grad de încasare

O schimbare majoră se pregătește în sistemul fiscal românesc, cu șefii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și ai Direcției Generale a Vămilor urmând să fie înlocuiți în urma unei analize complexe inițiate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Decizia vine în contextul în care România continuă să înregistreze cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană la colectarea taxelor.

Analize aprofundate pentru identificarea problemelor

Conform surselor din cadrul Ministerului Finanțelor, se desfășoară deja analize extinse și aplicte pentru a identifica disfuncționalitățile din cele două instituții cheie ale sistemului fiscal românesc. Ministrul Nazare dorește să înțeleagă în profunzime ce anume nu funcționează în aceste structuri înainte de a proceda la eventuale numiri, adoptând o abordare metodică și fundamentată pe date concrete.

Analiza este una cuprinzătoare și urmărește să stabilească cauzele pentru care ANAF și Direcția Generală a Vămilor nu reușesc să atragă suficiente fonduri la bugetul de stat, în ciuda potențialului fiscal al economiei românești. Concluziile acestei evaluări sunt așteptate în cel mai scurt timp posibil, astfel încât noile numiri să poată fi făcute rapid și să aibă un impact imediat asupra performanțelor instituționale.

Restructurări structurale în pregătire

Schimbările de conducere nu vor veni însă izolat. Potrivit acelorași surse, remanierea de la vârf va fi însoțită de o serie de modificări structurale menite să optimizeze funcționarea acestor instituții cruciale pentru finanțele publice. Nu este încă clar dacă restructurarea se va limita la înlocuirea conducătorilor sau va implica și modificări ale organigramei și ale procedurilor operaționale.

Ministerul Finanțelor își propune să stabilească un set de măsuri concrete care să poată fi aplicate în perioada următoare pentru creșterea veniturilor bugetare. Această abordare sistematică reflectă urgența situației fiscale a României și necesitatea unor intervenții rapide și eficace.

România, pe ultimul loc în UE la colectarea taxelor

Contextul acestor schimbări este dat de performanțele dezastruoase ale României în domeniul colectării taxelor. Țara noastră continuă să aibă cel mai mic grad de colectare a taxelor din Uniunea Europeană, cu mai puțin de 28% din PIB, un indicator care plasează România cu mult sub media europeană și relevă ineficiențele majore din sistemul fiscal.

Și mai îngrijorător este faptul că România înregistrează cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, care depășește 30%. Acest indicator măsoară diferența dintre suma teoretică de TVA care ar trebui colectată și cea efectiv încasată, reflectând atât evaziunea fiscală, cât și ineficiențele administrative.

Aceste deficiențe structurale au contribuit semnificativ la deficitul bugetar uriaș de 9,3% din PIB înregistrat anul trecut, plasând România într-o poziție vulnerabilă din punct de vedere fiscal și limitând capacitatea statului de a investi în dezvoltare și servicii publice de calitate.

ANAF, o instituție "profund politizată"

Una dintre principalele probleme identificate în sistem este politizarea excesivă a ANAF, o practică care a afectat grav eficiența instituției. De-a lungul anilor, agenția fiscală a devenit un instrument în mâinile partidelor politice, cu numiri făcute pe criterii de lojalitate politică mai degrabă decât pe competență profesională.

Această politizare s-a reflectat în abordarea selectivă a controalelor fiscale și în lipsa unei strategii coerente de colectare. Partidele aflate la guvernare continuă să se lupte pentru controlul celor peste 200 de agenții aflate în subordinea Guvernului, după ce anterior și-au împărțit funcțiile de miniștri și secretari de stat, ANAF rămânând cea mai importantă dintre aceste instituții datorită puterii sale fiscale.

Viziunea noului ministru

Alexandru Nazare, noul ministru al Finanțelor, a criticat în termeni duri activitatea ANAF în timpul audierii în Comisia de Buget-Finanțe, evidențiind contradicțiile din abordarea instituției. Ministrul a subliniat că nu dorește ca ANAF să continue "vânătoarea de controale" îndreptată în special către antreprenorii din sectorul IMM, unde instituția "joacă rolul de dur", în timp ce cu marii contribuabili adoptă o atitudine mult prea "blândă".

Această observație relevă o problemă sistemică în abordarea ANAF: concentrarea pe contribuabilii mai mici și mai vulnerabili, care sunt mai ușor de controlat și intimidat, în detrimentul unei abordări echilibrate care să vizeze și marii evazioniști. Această practică nu doar că generează venituri insuficiente, dar distorsionează și mediul de afaceri, penalizând întreprinderile mici și mijlocii care reprezintă coloana vertebrală a economiei românești.

Impactul asupra mediului de afaceri

Schimbările preconizate la vârful sistemului fiscal ar putea avea un impact major asupra mediului de afaceri din România. O abordare mai echilibrată și mai profesionistă din partea ANAF ar putea reduce presiunea asupra IMM-urilor și ar putea genera încredere în sistemul fiscal, în timp ce o focalizare pe marii contribuabili ar putea aduce venituri substanțial mai mari la buget.

De asemenea, o creștere a gradului de colectare ar putea permite guvernului să reducă presiunea fiscală generală, creând un cerc virtuos pentru economia românească. În contextul măsurilor de austeritate pregătite de guvern, o îmbunătățire a eficienței colectării ar putea reduce nevoia unor creșteri drastice de taxe.

Provocările următoare

Noile conduceri ale ANAF și Direcției Generale a Vămilor vor avea în față provocări majore. Pe lângă îmbunătățirea gradului de colectare, acestea vor trebui să modernizeze procedurile, să combată evaziunea fiscală și să creeze un sistem mai echitabil și mai eficient.

Succesul acestor reforme va fi crucial pentru stabilitatea fiscală a României și pentru capacitatea țării de a face față provocărilor economice actuale. În următoarele luni, performanțele noilor conduceri vor fi urmărite îndeaproape, atât de către guvern, cât și de către mediul de afaceri și cetățeni.

Schimbările anunțate marchează începutul unei noi ere în administrația fiscală românească, cu speranța unei eficientizări substanțiale a colectării taxelor.