Guvernul Bolojan pregătește măsuri fiscale drastice: TVA crește la 21% de la 1 august

TVA crește la 21% de la 1 august, iar cota redusă se majorează la 11%. Taxa pe băncile se dublează la 4%

Guvernul condus de Ilie Bolojan este pe punctul de a finaliza un amplu pachet de măsuri fiscale care va avea un impact major asupra economiei românești și a puterii de cumpărare a cetățenilor. Conform unui draft obținut de surse din mediul economic, măsurile includ creșteri semnificative de taxe și reduceri de cheltuieli publice, fiind implementate în două etape distincte.

Măsurile intră în vigoare în două etape

Pachetul fiscal va fi aplicat progresiv: prima serie de măsuri va intra în vigoare de la 1 august 2025, în timp ce a doua etapă va începe de la 1 ianuarie 2026. Deși documentul consultat este încă în stadiul de draft și măsurile se mai pot modifica, impactul estimat asupra bugetului de stat este considerabil.

Majorarea TVA-ului - principala măsură de creștere a veniturilor

Cota standard de TVA crește la 21%

Cea mai importantă modificare fiscală vizează creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, măsură care va genera venituri suplimentare de 3,6 miliarde lei în 2025 și 11,7 miliarde lei în 2026. Această creștere va afecta majoritatea bunurilor și serviciilor din economie.

Cota redusă de TVA se majorează la 11%

Produsele de bază ale românilor vor deveni mai scumpe odată cu majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 11%. Această creștere va afecta direct puterea de cumpărare a familiilor, întrucât se aplică la produse esențiale cum sunt medicamentele de uz uman și veterinar, alimentele și băuturile destinate consumului, apa pentru irigații în agricultură, îngrășămintele și pesticidele chimice, precum și serviciile de alimentare cu apă și canalizare.

Măsura vine într-un moment în care inflația alimentelor a fost deja o preocupare majoră pentru gospodăriile românești în ultimii ani. Această măsură va aduce venituri de 800 milioane lei în 2025 și 2,6 miliarde lei în 2026.

Eliminarea cotei preferențiale de 5%

Cota de TVA de 5% va fi majorată la 11% pentru:

• Energia termică în sezonul rece

• Lemnele de foc

• Accesul la muzee, castele și monumente istorice

• Manualele școlare, cărțile și publicațiile

Impactul estimat este de 139 milioane lei în 2025 și 450 milioane lei în 2026.

Servicii turistice și sportive afectate sever

Industria turismului și a ospitalității va suferi cea mai drastică creștere fiscală, cu TVA-ul majorat de la 9% direct la 21% pentru serviciile de cazare în hoteluri, restaurantele și serviciile de catering, evenimentele sportive, precum și târgurile și expozițiile.

Această dublare efectivă a TVA-ului vine într-un moment dificil pentru sectorul HoReCa, care încă se recuperează după perioada pandemiei și se confruntă cu costuri crescute ale energiei și forței de muncă. Măsura ar putea determina creșteri semnificative de prețuri pentru vacanțele românilor și ar putea afecta competitivitatea destinațiilor turistice naționale față de cele din țările vecine.

Această măsură va genera 2,2 miliarde lei în 2025 și 7,4 miliarde lei în 2026.

Alte măsuri fiscale importante

Taxa pe sectorul bancar se dublează

Băncile românești vor plăti dublu față de în prezent prin creșterea impozitului suplimentar de la 2% la 4% din cifra de afaceri. Această măsură reflectă profitabilitatea ridicată a sectorului bancar românesc în ultimii ani, când instituțiile financiare au beneficiat de creșterea ratelor dobânzilor și de expansiunea creditării.

Deși băncile vor putea să transfere o parte din aceste costuri către clienți prin comisioane sau dobânzi mai mari, măsura va reduce din profiturile unui sector care a înregistrat performanțe solide. Măsura va aduce 334 milioane lei în 2025 și 1,3 miliarde lei în 2026.

CASS pentru pensiile mari

Pentru prima dată în istoria recentă a României, pensionarii cu venituri mari vor contribui la sistemul de sănătate prin introducerea unei contribuții CASS aplicabilă doar părții din pensie care depășește 3.000 lei lunar. Această măsură urmărește să introducă un element de echitate în sistemul fiscal, întrucât până acum pensionarii nu plăteau contribuții la sănătate indiferent de mărimea pensiei.

Decizia va afecta în principal beneficiarii pensiilor speciale și ai celor cu stagii de cotizare îndelungate care primesc pensii substanțiale. Măsura va genera 1,3 miliarde lei în 2025 și 4,1 miliarde lei în 2026.

Creșterea accizelor

Guvernul va majora accizele pentru mai multe categorii de produse, o măsură care va afecta direct stilul de viață al românilor. Carburanții vor deveni mai scumpi, ceea ce va avea efecte în lanț asupra costurilor de transport și implicit asupra prețurilor la toate bunurile. Alcoolul și băuturile alcoolice, tutunul prelucrat și produsele cu conținut ridicat de zahăr vor fi, de asemenea, supuse unor accize mai mari.

Această din urmă categorie reprezintă o nouă abordare în fiscalitatea românească, reflectând tendința europeană de descurajare a consumului de produse considerate dăunătoare sănătății publice. Impactul estimat este de 1,5 miliarde lei în 2025 și 4,9 miliarde lei în 2026.

Taxe mai mari pentru jocurile de noroc

Sectorul jocurilor de noroc va fi supus unor taxe mai mari:

• Taxa pentru jocurile online crește de la 21% la 25%

• Taxa pentru aparatele "slot machine" crește de la 5.300 la 5.800 EUR/an

• Taxa pe viciu pentru sloturi se dublează la 1.000 EUR

Veniturile estimate: 500 milioane lei în 2025 și un miliard lei în 2026.

Măsuri de reducere a cheltuielilor

Alături de creșterile de taxe, guvernul pregătește și un amplu program de reducere a cheltuielilor publice, o strategie care vizează eficientizarea aparatului de stat. Reducerea sporurilor pentru funcționarii publici vine într-un context în care România are unul dintre cele mai mari aparate birocratice din Europa raportat la populația activă.

În educație, măsurile de eficientizare includ consolidarea claselor cu puțini elevi și mărirea normei didactice, în timp ce în sănătate se urmărește optimizarea sistemului de concedii medicale și a serviciilor pentru co-asigurați. Reforma companiilor de stat, un obiectiv de lungă durată al tuturor guvernelor din ultimii ani, va include reducerea subvențiilor și renegocierea contractelor comerciale.

De asemenea, se prevede reducerea investițiilor publice prin transferul unor împrumuturi PNRR către granturi și prioritizarea programelor naționale cu impact economic maxim.

Măsurile din 2026

Începând cu 1 ianuarie 2026, vor intra în vigoare măsuri suplimentare:

• Impozit pe dividende de 16%

• Impozit pe proprietate bazat pe valoarea de piață

• Creșterea rovinietei de la 28 la 50 EUR

• Înghețarea salariilor publice și a prestațiilor sociale

• Reforma administrației centrale

Impactul economic total

Măsurile fiscale vor avea un impact bugetar semnificativ:

Pentru 2025:

• Venituri suplimentare: 10,6 miliarde lei (0,56% din PIB)

• Reduceri de cheltuieli: 12,7 miliarde lei (0,67% din PIB)

• Impact total: 23,4 miliarde lei (1,23% din PIB)

Pentru 2026:

• Venituri suplimentare: 44,5 miliarde lei (2,19% din PIB)

• Reduceri de cheltuieli: 31,7 miliarde lei (1,56% din PIB)

• Impact total: 76,3 miliarde lei (3,75% din PIB)

Context economic și justificare

Aceste măsuri drastice vin în contextul unei situații fiscale precare, cu România înregistrând unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. Țara noastră se confruntă cu presiuni crescânde din partea Comisiei Europene pentru consolidarea fiscală și respectarea criteriilor de convergență, în contextul aderării la zona euro.

Guvernul Bolojan pare să opteze pentru o abordare "șoc", preferând să implementeze toate măsurile dificile într-o perioadă concentrată, în speranța că impactul economic negativ pe termen scurt va fi compensat de o stabilizare fiscală pe termen mediu și lung. Această strategie urmează modelul unor țări europene care au reușit să-și echilibreze bugetele prin reforme fiscale drastice.

Impactul asupra cetățenilor va fi considerabil, cu scumpiri estimate pentru majoritatea produselor și serviciilor începând din august 2025. Sectoarele cel mai afectate vor fi turismul, HoReCa și bunurile de consum de bază, ceea ce ar putea determina o scădere temporară a consumului privat și o încetinire a creșterii economice.

Măsurile se află încă în faza de draft și pot suferi modificări până la adoptarea finală.