Dragoș Anastasiu demisionează din funcția de vicepremier după scandalul mită ANAF

Fostul vicepremier și-a anunțat demisia într-o conferință de presă emoționantă, după ce a recunoscut că compania sa a plătit mită timp de 8 ani unei inspectoare ANAF. "Am fost declarat șpăgar", a spus Anastasiu, explicând diferența între "șpaga de supraviețuire" și "șpaga de îmbogățire"

Momentul demisiei - de la fermitate la lacrimi

Vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a anunțat demisia din funcție duminică, 27 iulie 2025, într-o conferință de presă la Palatul Victoria care a marcat sfârșitul unei cariere politice încă de la început. Ceea ce a început ca o declarație fermă s-a transformat într-un moment emoționant când fostul vicepremier a început să plângă la finalul intervenției.

"N-am venit aici nici să mă pozitionez ca victimă, nici să vă ofer nu știu câte justificări, pentru că nu despre asta este vorba, am venit aici să vă dau câteva explicații pentru a înțelege contextul", spunea Anastasiu la începutul conferinței de presă, adoptând un ton business-like și controlat.

La final însă, după ce a mulțumit familiei sale, emoțiile l-au copleșit: "În încheiere, aș vrea să mulțumesc multor oameni, familiei mele... care s-a uitat la televizoare", a spus el, făcând o pauză de câteva secunde, luând sticla de apă de la pupitru și continuând prin lacrimi.

Motivația demisiei - "Nu mai pot să ajut"

Decizia de retragere a fost motivată de convingerea că, în contextul scandalului public, nu mai poate contribui pozitiv la agenda guvernamentală. "În acest moment, în acest climat, mie îmi e foarte clar că nu mai pot să ajut, că indiferent ce aș spune, ce aș face va continua procesul de denigrare, bazat pe niște fapte, dar dus la extrem", a declarat Anastasiu.

El a subliniat că decizia a fost luată după consultări cu premierul Ilie Bolojan: "Discutând cu premierul i-am spus că voi face mai mult rău, decât voi face bine, și că e momentul să fac un pas în lateral, în spate, cum vreți să-l numiți, și să demisionez."

Scandalul ANAF - opt ani de mită continuată

Contextul controalelor fiscale

Anastasiu a oferit detalii despre modul în care a ajuns să plătească mită unei inspectoare ANAF, Angela Burlacu. Totul a început în perioada 2009-2017, când una dintre companiile sale, care organiza curse în Europa, a fost supusă unui control fiscal extensiv.

"Au verificat 500 de mii de bilete. Le-au cărat la Poliția Economică, ne-au cerut să detașăm un om acolo... Toate astea au durat trei ani", a povestit el. Controalele s-au complicat când autoritățile au vrut să verifice fiecare bilet cu evidențele de la Poliția de Frontieră, dar aceasta din urmă a declarat că evidențele lor nu sunt opozabile justiției.

Momentul deciziei - între faliment și șantaj

Anastasiu a descris dilema cu care s-a confruntat în acel moment: "Aveam de ales între un posibil faliment, 20 de mii de angajați concediați, munca noastră de 15 ani pierdută, sau să dau curs șantajului."

Funcționara ANAF l-ar fi amenințat că "îi va băga patronul în pușcărie", conform declarațiilor din dosar. În aceste condiții, Anastasiu a acceptat să plătească lunar aproximativ 2.000 de euro prin contracte de consultanță fictive încheiate cu firma fiului inspectoarei.

Costul mitei și consecințele

Pe parcursul celor opt ani, companiile lui Anastasiu au plătit peste 150.000 de euro sub forma acestor "contracte de consultanță". În schimb, inspectoarea promitea închiderea favorabilă a controalelor și rambursarea TVA-ului.

Totuși, Anastasiu a subliniat că în aceeași perioadă compania sa "a plătit 75 de milioane de lei la stat" și că "nu a fost nicio secundă când am făcut evaziune fiscală".

Distincția controversată: "Șpaga de supraviețuire" vs. "Șpaga de îmbogățire"

Teoria celor două tipuri de corupție

Fostul vicepremier a invocat o teorie sociologică pentru a-și justifica acțiunile: "S-a făcut un studiu, nu foarte demult, cu privire la șpăgi în România. Există două tipuri de șpăgi, există șpăgi de supraviețuire, există șpăgi de îmbogățire."

El a explicat că "șpaga de supraviețuire e atunci când... toată zona asta de... în toată perioada asta a fost zona de frică și de supraviețuire", diferită de "zona cealaltă care se cheamă îmbogățire".

Evoluția metodelor de corupție

Anastasiu a făcut și o observație despre schimbarea modalităților de corupție: "În anii '90 șpaga era cu plicul sau cu geamantanul. Din anii 2.000 lucrurile s-au mai sofisticat, nu se mai merge cu plicul sau cu geamantanul, se merge cu contracte de consultanță și cu alte variante de tipul ăsta."

Controversa statutului procesual - martor sau denunțător?

Contradicțiile cu DNA

Una dintre controversele majore din acest caz a fost legată de statutul procesual al lui Anastasiu în dosarul DNA. Inițial, fostul vicepremier a susținut că a fost doar "martor, nu denunțător", negând că ar fi depus un denunț.

"Nu am depus un denunț în dosarul de corupție de la ANAF; am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc", a declarat el, solicitând chiar DNA să furnizeze o copie a "presupusului denunț".

Clarificările DNA

Totuși, DNA a precizat că Anastasiu și Cristian Băciucu au fost "martori denunțători" în dosarul penal, motiv pentru care procurorii au dispus clasarea față de ei. Această calitate specială îi acordă o clauză de neurmărire penală, chiar dacă a participat la săvârșirea infracțiunii.

Statutul de martor denunțător raportat la o faptă în care cel în cauză a fost implicat direct este una specială, beneficiarul scăpând de urmărire penală în baza cooperării cu justiția.

Impactul asupra reformelor guvernamentale

Apelul pentru continuarea reformelor

În ciuda demisiei, Anastasiu a făcut un apel public pentru continuarea agendei de reformă: "Plecarea mea din Guvernul României, nu înseamnă că reformele nu trebuie să meargă mai departe."

El a enumerat progresele făcute: "Am făcut pași importanți în ceea ce privește pregătirea unui pachet larg de reforme, pe șapte piloni, de la frauda fiscală, până la imaginea României, până la resursa umană, până la simplificare, digitalizare, până la reforma administrativ-teritorială."

Solicitări către premier

Anastasiu a solicitat explicit premierului Ilie Bolojan să preia personal grupul de lucru pentru reformarea companiilor de stat: "Îl rog pe premierul României să țină cont de toate pregătirile făcute pentru a repune pe picioare AMEPIP, pentru a schimba componențele din CA-uri, pentru a reduce numărul de oameni în CA-uri."

Mesajul către mediul de afaceri

Un apel special a fost adresat mediului privat: "Am discutat foarte mult în această perioadă cu foarte multe organizații de business patronale. A fost o efervescență extraordinară. Au venit idei, au venit propuneri, au venit soluții, au venit oameni, cum nu a fost niciodată, pentru că au simțit că se poate face reformă. Îi rog să nu se demobilizeze."

Reacțiile politice la demisie

Răspunsul coaliției de guvernare

Dominic Fritz, președintele USR, a considerat demisia "un gest de normalitate, demnitate și asumare" care "întărește valorile care stau la baza reformelor Bolojan".

"Demisia vicepremierului a fost necesară și inevitabilă. În același timp, este un gest de normalitate, demnitate și asumare", a declarat Fritz.

Criticile opoziției

Dan Tanasă de la AUR a catalogat demisia ca "un gest de igienă morală", întrebând retoric "cine urmează?" George Simion a reacționat ironic: "Unul a plecat. Au mai rămas 4! Hai că se poate! Fie să nu mai rămână niciunul!"

Solicitări din partea PSD

Înainte de demisie, PSD anunțase că va solicita în cadrul coaliției demisia sau demiterea vicepremierului, considerând că "reforma statului nu se poate face cu un mituitor dovedit".

Contextul profesional și politic

Cariera în business

Dragoș Anastasiu a fost un om de afaceri de succes, controlând grupul de companii Eurolines, care organiza transport de persoane în Europa. Companiile sale au avut mii de angajați și au contribuit cu zeci de milioane de lei la bugetul de stat.

Parcursul politic

Anastasiu a fost consilier onorific al președintelui interimar Ilie Bolojan și a rămas în funcție și după instalarea lui Nicușor Dan la Cotroceni. Din 23 iunie 2025 a devenit vicepremier și a condus Grupul de lucru pentru reforma întreprinderilor publice.

Accesul la informații clasificate

Fostul vicepremier a confirmat că a deținut un certificat ORNISS care îi permitea accesul la informații cu diferite grade de confidențialitate, atât ca consilier prezidențial, cât și ca vicepremier.

Aspecte controversate din declarații

Legitimarea sistemului de mită

Una dintre cele mai controversate părți ale conferinței a fost încercarea de legitimare a sistemului de corupție prin invocarea conceptului de "șpagă de supraviețuire". Această abordare a fost criticată ca fiind o tentativă de a normaliza corupția.

Atacuri la adresa sistemului

Anastasiu a lansat atacuri dure la adresa modului în care funcționau instituțiile statului: "Atmosfera în care antreprenorii din România au trebuit să-și facă treaba și să crească această țară... parteneriatul cu statul niciodată n-a fost corect."

Firma familiei Burlacu - detalii surprinzătoare

Activitatea reală a companiei

SC Marian Feli SRL, compania cu care Anastasiu a încheiat contractele fictive, se ocupa oficial cu "comerțul cu amănuntul prin magazine nespecializate cu vânzarea predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun", potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.

Compania fusese înființată în 1999 de către Angela Burlacu și soțul său, Alexandru Burlacu. După încheierea relației cu grupul Anastasiu, compania a avut cifre de afaceri de zero lei.

Consecințele juridice

Angela Burlacu a fost condamnată definitiv în 2023 la 5 ani și 2 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită și trafic de influență. Împotriva fiului acesteia, procesul penal a fost încetat ca urmare a prescripției.

Impactul asupra Guvernului Bolojan

Al cincilea vicepremier pierdut

Demisia lui Anastasiu lasă Executivul Bolojan fără al cincilea vicepremier, într-un moment crucial pentru agenda de reformă. Această plecare afectează în special reforma companiilor de stat, domeniu în care Anastasiu era considerat specialist.

Credibilitatea agendei reformiste

Scandalul ridică întrebări serioase despre procesul de verificare a candidaților pentru funcții guvernamentale și sobre credibilitatea agendei anticorupție a Guvernului Bolojan.

Demisia lui Dragoș Anastasiu marchează sfârșitul unei cariere politice care a durat doar câteva luni, dar care a avut un impact semnificativ asupra peisajului politic românesc. Cazul ilustrează complexitatea relației dintre mediul de afaceri și instituțiile statului, precum și dificultatea reformării unui sistem în care corupția a fost considerată multă vreme o normalitate. Pentru Guvernul Bolojan, această criză reprezintă un test major al capacității de a-și menține credibilitatea în fața unei agende ambițioase de reformă.