Ministrul Finanțelor confirmă: ANAF este disfuncțional și nu a existat dorință autentică de reformă

Alexandru Nazare recunoaște că abuzurile ANAF "nu sunt lucruri noi" și critică lipsa unei viziuni coerente de modernizare a instituției. Ministrul anunță schimbări masive în conducere: 21 din 31 de persoane înlocuite la nivel central

Declarațiile în contextul scandalului Anastasiu

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a făcut duminică, 27 iulie 2025, declarații ferme despre starea ANAF, în contextul demisiei vicepremierului Dragoș Anastasiu și a dezvăluirilor despre relația acestuia cu instituția fiscală. Intervenția la Digi24 a reprezentat o recunoaștere oficială a problemelor sistemice cu care se confruntă una dintre cele mai importante instituții ale statului român.

"Despre situația ANAF, comportamentul inspectorilor ANAF, modul în care ANAF acționează în plan central, dar și în teritoriu, am vorbit foarte mult. Abuzurile ANAF nu sunt lucruri noi", a declarat ministrul, confirmând astfel că problemele ridicate de cazul Anastasiu nu sunt incidente izolate, ci parte dintr-un pattern mai larg de disfuncționalități.

Diagnosticul crizei ANAF

Recunoașterea problemelor structurale

Nazare a oferit un diagnostic fără menajamente asupra instituției pe care o supervizează: "Faptul că ANAF este disfuncțional este un lucru despre care am vorbit de la început, din prima zi, încă de la audiere."

Ministrul a subliniat că această disfuncționalitate nu este un secret de stat, ci o realitate pe care a semnalat-o consecvent încă din momentul preluării mandatului. "Dacă nu recunoaștem faptul că ANAF este disfuncțional, dacă nu recunoaștem faptul că nu a existat o dorință autentică de a reforma instituția, de a colecta în plus... deci e clar că nu a existat o dorință autentică de reformă", a explicat el.

Comparația cu standardele europene

O critică particulară a fost adresată performanței comparative slabe a României în materie de colectare fiscală: "Suntem mult, nu sub media europeană, sub media regiunii noastre, sub media central-europeană suntem", a punctat Nazare, evidențiind amploarea deficitului de performanță.

Această situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât România se confruntă cu o criză bugetară severă și are nevoie urgentă de creșterea veniturilor fiscale pentru echilibrarea finanțelor publice.

Măsurile concrete de reformă implementate

Schimbări masive în conducere

Ministrul a anunțat schimbări dramatice în structura de conducere a ANAF, ca parte a strategiei de reformare: "Am schimbat rând pe rând conducerea Antifraudei București, de unde au plecat 9 din 15, și după care am schimbat conducerea Antifraudei la nivel central, unde din 31 de persoane au plecat 21. Deci s-a schimbat total conducerea."

Aceste cifre ilustrează amploarea schimbărilor: la nivel central, aproape 70% din conducerea Antifraudei a fost înlocuită, iar la București, 60% din pozițiile de conducere au fost schimbate.

Restructurarea organizatorică

O măsură importantă a fost oprirea planului de descentralizare a Antifraudei: "Antifrauda n-a mai migrat către județe cu costuri suplimentare, a rămas la nivel regional, acolo unde e locul, pentru că nu avem aceeași activitate de antifraudă în teritoriu în fiecare județ."

Nazare a explicat logica acestei decizii: "Direțiile antifraudă trebuie să fie regionale", sugerând că o fragmentare excesivă ar fi fost contraproductivă și costisitoare.

Abordarea față de mediul de afaceri

Avertismentul anti-abuz

Încă din momentul audierii în Parlament, Nazare a transmis un mesaj clar către ANAF: "Am făcut un apel la ANAF ca, indiferent cât de mari sunt problemele de colectare, să nu facă abuzuri, să nu exagereze, să nu înceapă vânătoarea de amenzi date către contribuabil, doar să-și facă simplist datoria, ci să-și facă treaba corectă."

Această poziție reflectă o încercare de echilibrare între necesitatea de a crește colectarea fiscală și protejarea contribuabililor de practici abuzive.

Distincția între categorii de contribuabili

În declarațiile anterioare, ministrul identificase o problemă în abordarea diferențiată a ANAF: "Nu vreau ca ANAF să înceapă vânătoarea de controale, în special la cei mici și mijlocii unde joacă rolul de dur, iar la cei mari e blânduț. Să le inverseze."

Această observație sugerează că ANAF avea tendința de a fi mai agresiv cu IMM-urile și mai îngăduitor cu marile companii, o practică pe care noul ministru a dorit să o inverseze.

Provocările digitalizării

Proiectele PNRR și lipsa de progres

Una dintre criticile majore ale lui Nazare vizează lipsa progresului real în digitalizarea ANAF: "Nu a existat o dorință autentică de a face digitalizare", a declarat ministrul, în ciuda resurselor semnificative alocate pentru această transformare.

În declarații anterioare, Nazare a menționat că "dacă nu voiam să o fac, nu negociam 600 de milioane de euro pentru proiecte de digitalizare în 2021 prin PNRR", sugerând că problemele nu au fost de natură financiară, ci de voință politică și capacitate de implementare.

Impactul asupra eficienței

Lipsa digitalizării efective afectează direct capacitatea de colectare a ANAF și relația cu contribuabilii. O instituție modernă, digitalizată, ar putea să reducă atât costurile administrative, cât și oportunitățile de abuz sau corupție.

Arhitectura instituțională problematică

Fragmentarea planificării

Nazare a identificat o problemă fundamentală în structura organizatorică: "E disfuncțional prin arhitectura instituțională în care este prins. E disfuncțional pentru că n-are ținte, n-are un plan de control generalizat. Cum să faci colectare dacă ai 42 de planuri județene și 7 planuri pe București."

Această fragmentare creează inconsistențe în aplicarea legii fiscale și face dificilă coordonarea la nivel național a eforturilor de colectare.

Suprapunerea de atribuții

O altă problemă semnalată a fost existența "direcțiilor care se suprapun ca atribuții", creând redundanțe și ineficiențe în sistemul fiscal românesc.

Contextul reformelor guvernamentale

Integrarea în agenda Bolojan

Reformarea ANAF face parte din agenda mai largă de modernizare a administrației publice promovată de Guvernul Bolojan. Nazare a subliniat că "digitalizarea și reformarea ANAF" reprezintă "o prioritate asumată ferm" a Ministerului Finanțelor.

Parteneriatul cu mediul privat

Ministrul a anunțat că reformarea ANAF se face în consultare cu mediul de afaceri: "Un dialog constant și aplicat cu sectorul privat este esențial pentru a construi politici fiscale sustenabile și pentru a accelera transformarea economică a României."

Această abordare colaborativă marchează o schimbare față de relația tradițional adversarială dintre fisc și contribuabili.

Provocările implementării

Rezistența la schimbare

Schimbările masive din conducere sugerează existența unei rezistențe semnificative la reformă în cadrul ANAF. Faptul că a fost necesară înlocuirea a 70% din conducerea centrală indică profunzimea problemelor sistemice.

Necesitatea unei viziuni coerente

Nazare a subliniat că lipsește o viziune strategică coerentă: "Nu a existat o dorință autentică de reformă, nu a existat o dorință autentică de a crește colectarea și, mai mult decât atât, nu a existat o dorință autentică de a face digitalizare."

Această lipsă de viziune coherentă explică de ce, în ciuda resurselor investite și a declarațiilor repetate despre reformă, progresul real a fost limitat.

Obiectivele pe termen mediu

Creșterea colectării

Obiectivul principal al reformei rămâne creșterea gradului de colectare, esențială pentru echilibrarea bugetului de stat. România are nevoie urgentă de venituri suplimentare pentru a reduce deficitul bugetar și a finința investițiile necesare dezvoltării economice.

Modernizarea relației cu contribuabilii

Digitalizarea și reformarea proceselor ar trebui să ducă la o relație mai transparentă și mai puțin birocratică între ANAF și contribuabili, reducând oportunitățile de corupție și abuz.

Standardizarea procedurilor

Eliminarea fragmentării și standardizarea procedurilor la nivel național ar trebui să asigure o aplicare uniformă a legii fiscale și să reducă arbitrariul în acțiunile ANAF.

Contextul cazului Anastasiu

Validarea criticilor sistemice

Dezvăluirile din cazul Anastasiu au validat multe dintre criticile sistemice formulate de ministrul Finanțelor. Faptul că un om de afaceri a considerat că plata de mită este necesară pentru "supraviețuire" ilustrează amploarea problemelor din sistem.

Necesitatea reformei ca prioritate națională

Scandalul a transformat reforma ANAF dintr-o prioritate tehnică într-o necesitate politică urgentă, cu implicații directe asupra credibilității guvernamentale.

Declarațiile ministrului Alexandru Nazare constituie cea mai directă recunoaștere oficială a problemelor sistemice din ANAF. Reformarea acestei instituții cruciale pentru funcționarea statului român devine astfel nu doar o necesitate economică, ci și un test al capacității Guvernului Bolojan de a implementa schimbări reale în administrația publică. Succesul acestor reforme va determina dacă România poate să iasă din cercul vicios al subcolectării fiscale și să construiască o relație de încredere între stat și contribuabili.