Afaceri

Afaceri

România elimină cotele preferențiale de TVA, cu excepția alimentelor și medicamentelor

luni, 23 iunie 2025

23 iun. 2025

Timp de citire: 3 minute

Cresc cotele reduse de TVA, de 5% și 9%, în loc să crească cota generală de 19% Photo by:

Guvernul Bolojan pregătește consolidarea cotelor de TVA de 5% și 9% într-o singură cotă de 9%, menținând cota standard la 19% pentru a evita șocul fiscal.

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan urmează să implementeze o reformă fiscală care va elimina majoritatea cotelor preferențiale de TVA, cu excepția alimentelor și medicamentelor, în cadrul strategiei de consolidare bugetară pentru reducerea deficitului de peste 7% din PIB.

Conform informațiilor oficiale din programul de guvernare 2025-2028, cele două cote reduse de TVA – 5% și 9% – vor fi consolidate într-o singură cotă de 9%, iar cota standard va rămâne la 19%, cel puțin temporar.

Măsura evită șocul fiscal imediat

Decizia de a menține cota standard la 19% reprezintă o concesie importantă față de recomandările Comisiei Europene și ale Fondului Monetar Internațional, care sugerau o majorare la 21%, conform surselor din negocierile de coaliție.

Măsura va intra în vigoare de la 1 august 2025, potrivit surselor guvernamentale, respectând principiul predictibilității fiscale.

Impactul asupra produselor și serviciilor

Consolidarea cotelor va afecta diverse categorii de produse și servicii:

Produse care trec de la 5% la 9% TVA:

  • Cărți, manuale școlare și publicații

  • Bilete pentru obiective turistice

  • Anumite produse alimentare de bază

Produse care rămân la cota preferențială:

  • Medicamente și produse farmaceutice

  • Alimente de bază (pâine, lapte, ouă)

  • Servicii medicale

Experții fiscali estimează că această consolidare va genera venituri suplimentare la bugetul de stat de aproximativ 2-3 miliarde de lei pe an, contribuind la reducerea deficitului bugetar.

Presiunile europene pentru reforme mai ample

România se află sub presiunea Comisiei Europene pentru implementarea unor măsuri fiscale mai drastice. Țara noastră a ratat termenul de vineri pentru prezentarea unui plan credibil de reducere a deficitului, ceea ce a generat îngrijorări la Bruxelles.

Conform documentelor consultate, specialiștii Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale considerau că România ar putea avea nevoie de o majorare a TVA-ului până la 24% din cauza întârzierii reformelor structurale.

"Suntem în discuții cu oficialii europeni pentru a demonstra că măsurile noastre sunt suficiente pentru atingerea țintelor de deficit. Preferăm o abordare graduală și responsabilă", a declarat Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene.

Alte măsuri fiscale planificate

Pe lângă modificările la TVA, guvernul plănuiește introducerea unor taxe noi începând din 2026:

  • Taxa temporară pe "profiturile excesive" ale băncilor

  • Impozitarea câștigurilor din criptomonede la 16%

  • Taxarea activităților pe platformele de social media

  • Creșterea impozitului pe dividende la 16%

  • Majorarea impozitului pe profit la 19%

Reacțiile mediului de afaceri

Confederația Patronală Concordia a reacționat moderat pozitiv la anunțul guvernului, apreciind faptul că cota standard rămâne neschimbată.

"Este o măsură rezonabilă în contextul actual. Menținerea TVA la 19% ne permite să rămânem competitivi, iar consolidarea cotelor reduse era oricum necesară pentru simplificarea sistemului fiscal", a declarat Dan Șucu, președintele Concordia.

Asociația Marilor Companii din România (AMCR) a avertizat însă asupra efectului cumulat al noilor taxe planificate pentru 2026.

Provocări pentru implementare

Implementarea măsurii necesită modificarea Codului Fiscal și aprobarea prin Parlament. Guvernul intenționează să-și asume răspunderea pentru întreg pachetul de măsuri fiscale pentru a accelera procesul legislativ.

Companiile vor avea o perioadă de tranziție de 30 de zile pentru adaptarea sistemelor de facturare, conform principiului predictibilității fiscale stabilit de Curtea Constituțională.

Măsura vine în contextul în care România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și se confruntă cu riscul retrogradării ratingului de credit dacă nu va implementa reformele fiscale necesare.

Share this article

Related Articles

Related Articles

Related Articles