Bolojan lansează reforma radicală a companiilor de stat: „Va fi o negociere sau va trebui să intrăm într-un război"

Premierul anunță al doilea pachet de măsuri fiscale cu patru reforme majore: companiile de stat, ANAF, sistemul de sănătate și pensiile magistraților

Premierul Ilie Bolojan a dezvăluit vineri, într-o conferință de presă detaliată, planurile pentru al doilea pachet de măsuri fiscale care va fi implementat până la sfârșitul lunii iulie. Reformele anunțate vizează patru sectoare-cheie ale statului român: companiile de stat, ANAF, sistemul de sănătate și pensiile speciale ale magistraților.

Reforma companiilor de stat: reduceri drastice și indicatori reali

Diagnosticul problemei

Bolojan a prezentat o situație alarmantă în ceea ce privește managementul companiilor cu acționar majoritar statul: "Din păcate o bună parte din aceste active pe care le administrează sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează".

Principalele probleme identificate includ:

• Pierderi majore în loc de profituri

• Calitate scăzută a serviciilor oferite

• Indicatori de performanță formali care nu reflectă rezultatele reale

• Administrare deficitară a activelor publice

Măsurile concrete propuse

Modificarea indicatorilor de performanță Actuala metodă de evaluare se bazează pe criterii formale irelevante - "dacă ți-ai făcut ședințele lunare și dacă bifezi câte ceva ai rezolvat o bună parte din indicatori" - în loc de rezultate concrete specifice industriei respective.

Reducerea conducerii și plafonarea salariilor

• Scăderea numărului de membri în consiliile de administrație

• Plafonarea indemnizațiilor pentru management

• Eliminarea situațiilor în care există "societăți cu mai mulți oameni în consiliile de administrație decât angajați"

Restructurarea AMEPIP Numărul de societăți gestionate de AMEPIP va fi redus dramatic - de la aproximativ 1.400 la maximum 200 de societăți, pentru a permite o gestiune reală și eficientă.

Criterii de închidere Societățile care acumulează pierderi consecutive pe mai mulți ani vor fi închise, iar reducerea subvențiilor de stat va deveni prioritate.

Exemple concrete de ineficiență

Băncile de stat Premierul a oferit un exemplu concret: "Băncile noastre de stat cu management performant, cu salarii de peste 20.000 net, cu comitete, cu indemnizații maxime, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile din piață."

CFR și transportul public

• CFR Călători funcționează cu 80% subvenții și doar 20% venituri proprii

• În Europa, subvenționarea este în medie între 30-60%

• În Marea Britanie, sistemul funcționează fără subvenții de stat

Reforma ANAF: digitalizare și combaterea evaziunii

Probleme structurale identificate

Bolojan a evidențiat că "digitalizarea ANAF este o poveste fără sfârșit" și că există fenomene grave de protejare a unor contribuabili:

• Arierate enorme acumulate în sistem

• Societăți avertizate când sunt controlate

• Procese verbale care consemnează sume mult mai mici decât realitatea

• Controale formale fără impact real

Măsurile propuse

Întărirea capacității de confiscare

• Limitarea eșalonărilor de plată

• Îmbunătățirea capacității de confiscare a bunurilor

• Implementarea unui sistem real de arierate

Specializare și performanță

• Formarea de specialiști pe controlul prețurilor de transfer

• Sisteme de premiere bazate pe sumele efectiv încasate, nu pe cele impuse în procese-verbale

• Limitarea mandatelor pentru funcțiile de conducere

Colaborare interinstituțională Toate instituțiile statului vor trebui să colaboreze și să facă schimb de date pentru combaterea evaziunii fiscale și fraudei în sectorul public.

Reforma sistemului de sănătate: oprirea risipei bugetare

Creșterea alarmantă a cheltuielilor

Premierul a prezentat cifre îngrijorătoare despre evoluția cheltuielilor în sănătate:

• 2014-2015: 11% din veniturile curente ale statului

• 2025: estimat 16% din veniturile curente

• Progresie: 2021 - 49 miliarde lei → 2025 - 77 miliarde lei (estimat)

CNAS a solicitat încă 10 miliarde de lei pentru a încheia anul 2025, ceea ce ar duce nivelul cheltuielilor la același nivel cu cel din perioada pandemiei din 2020.

Cauzele risipei identificate

Cheltuieli de personal necontrolate

• Nu există legături între numărul de cazuri rezolvate și cheltuielile de personal

• Șefii de secții sunt numiți de facultățile de medicină, nu de directorul spitalului

• Limitarea de 30% pentru sporuri este ocolită prin includerea primăriilor în fondul de salarii

Decontări fictive sau umflate "Aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM" - optimizarea se face prin completarea mai eficientă a documentelor, nu prin îmbunătățirea serviciilor medicale.

Cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control

• Numărul de medicamente inovative (scumpe) depășește medicamentele generice

• Pentru 99% din cazuri se pot rezolva problemele cu medicamente mai ieftine

• "Am socializat cheltuielile și am privatizat câștigurile"

Concedii medicale suspecte Există "punți în perioadele critice, între sărbători" cu vârfuri de concedii programate exact pe 4 zile - "nu te poți îmbolnăvi programat".

Reforma pensiilor magistraților: încheierea privilegiilor excesive

Situația actuală critică

Bolojan a prezentat realități șocante despre sistemul de pensionare din justiție:

• Vârsta medie de pensionare: 48 de ani

• Majoritatea magistraților se pensionează la această vârstă

• O singură magistrată din semnăturile sale a lucrat până la 60 de ani

Măsurile propuse

Creșterea vârstei de pensionare

• Extinderea perioadei de muncă la 30-35 de ani

• Apropierea de vârsta standard de 65 de ani

• Justificarea: "Nu mai avem oameni în economie și în câțiva ani de zile nu va mai fi nimeni care să ne plătească pensiile"

Recalcularea nivelului pensiei Actuala formulă prevede 80% din salariul brut, dar "nu mai mult decât ultimul salariu". În realitate, 80% din salariul brut este mai mare decât salariul net, ceea ce înseamnă că pensia poate depăși veniturile din timpul activității.

Noua formulă propusă: 80% din salariul net, eliminând plafonul de "nu mai mult decât ultimul salariu".

Reforma administrației publice: eficientizare și descentralizare

Descentralizarea jocurilor de noroc

O noutate importantă: primăriile vor putea autoriza zonele pentru jocuri de noroc pe baza unei taxe speciale, în loc de sistemul actual centralizat. "Astăzi, orașele noastre sunt invadate de aceste jocuri de noroc."

Eficientizarea personalului

• Renormarea personalului pe baza numărului real de locuitori

• Exemplu: "Avem orașe în România cu 1900 de locuitori, salarizarea și numărul de angajați sunt la nivel de oraș"

• Evaluarea periodică a funcționarilor prin proiectul de lege din Parlament

Condiționarea sprijinului guvernamental

Banii care pleacă ca sprijin guvernamental vor fi proporționali cu încasarea impozitelor de către autoritățile locale.

Calendarul implementării și impactul bugetar

Timeframe-ul măsurilor

August 2025: Aprobarea legislației pentru companiile de stat Septembrie 2025: Finalizarea pachetului pentru impozitarea proprietății Ianuarie 2026: Implementarea noului sistem de impozite pe proprietate Sfârșitul 2025: Efectele complete ale reformei companiilor de stat

Contextul european și piețele financiare

Bolojan a subliniat că primul pachet fiscal a generat reacții pozitive:

• Îmbunătățirea ratingului de risc pentru România

• Economii de peste 200 milioane euro la dobânzi în următorii 14 ani

• Aprecierea agențiilor de rating internaționale

Declarația premierului despre rezistența la reforme

Într-o declarație memorabilă, Bolojan a recunoscut că reformele vor întâmpina rezistență: "Nu o să fie simplu, pentru că această negociere va putea avea loc dacă oamenii își dau seama că vor fi ridicoli sau va trebui să intrăm într-un război cu ei, dar nu mai putem tolera această situație."

Obiectivele pentru deficitul bugetar

2025: Sub 8% (imposibil sub 7%) 2026: Apropierea de ținta asumată în anii precedenți Octombrie 2025: Evaluarea Comisiei Europene a măsurilor implementate

Concluzie: Pachetul de reforme anunțat de premierul Bolojan reprezintă cea mai amplă restructurare a sectorului public românesc din ultimii ani. Succesul implementării va depinde de capacitatea guvernului de a depăși rezistența din sistemul actual și de menținerea stabilității politice necesare pentru punerea în practică a acestor măsuri radicale.