Siegfried Mureșan: „Parlamentul European susține prelungirea PNRR cu 18 luni, dar Comisia Europeană ezită să modifice legislația"

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan avertizează că România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR din cauza greșelilor de guvernanță și a lipsei de capacitate administrativă. Deși Parlamentul European a votat pentru prelungirea cu 18 luni a termenului de implementare, Comisia Europeană se arată reticentă la modificarea legislației europene.

Apelul pentru prelungirea PNRR: între sprijin politic și obstacole birocratice

Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL și negociator-șef al bugetului Uniunii Europene, a explicat într-o declarație de la Parlamentul European de la Strasbourg situația actuală privind demersurile pentru prelungirea termenului de implementare a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR).

Termenul actual și propunerea de prelungire:

• Deadline-ul actual: 31 august 2026 pentru toate PNRR-urile statelor membre

• Propunerea: Prelungire cu 18 luni pentru proiectele mature, eligibile și în implementare

• Beneficiarii: Proiecte deja aprobate de Comisia Europeană care nu pot fi finalizate la timp

Succesul în Parlamentul European vs. reticența Comisiei

Sprijinul obținut în PE

Mureșan, împreună cu europarlamentarul Victor Negrescu, a coordonat un raport privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență care a obținut o largă majoritate în Parlamentul European.

Rezultatul votului din comisiile de specialitate (mai 2025):

• 63 de voturi pentru

• 12 voturi împotrivă

• 6 abțineri

"Propunerea noastră a fost susținută de o largă majoritate a Parlamentului European", a subliniat Mureșan, evidențiind consensul politic la nivel european.

Procedura complexă de aprobare

Eurodeputatul român a explicat pașii necesari pentru ca prelungirea să devină realitate:

1. Comisia Europeană trebuie să propună modificarea legislației europene

2. Parlamentul European trebuie să voteze modificarea (sprijin asigurat)

3. Consiliul Uniunii Europene trebuie să aprobe propunerea

Avantajul procesului: Nu este nevoie de unanimitate, ci doar de majoritate calificată în Consiliu, ceea ce este realist de atins, având în vedere că majoritatea statelor membre se confruntă cu întârzieri similare.

Ezitarea Comisiei Europene

"Comisia Europeană se arată reticentă", a recunoscut Mureșan, explicând motivele acestei poziții:

Motivația CE:

• Dorința de a păstra un ritm ridicat de implementare

• Preocuparea pentru menținerea presiunii asupra statelor membre

• Obiectivul de a evita relaxarea eforturilor de absorbție

Perspectiva optimistă a lui Mureșan: "Nu trebuie exclusă varianta ca, în cele din urmă, Comisia să vină cu o propunere legislativă. Este nevoie de presiune constructivă din toate părțile."

Avertismentul pentru beneficiarii români

Până la modificarea oficială a legislației, Mureșan a lansat un avertisment clar către toți beneficiarii din România:

Poziția realistă:

• "Dorim prelungirea, am obținut sprijinul Parlamentului European, dar asta nu este suficient"

• "Legea nu a fost modificată"

• "Nu există nicio garanție în acest moment că prelungirea va deveni literă de lege"

Recomandarea urgentă: "Tocmai de aceea, este esențial ca toți beneficiarii din România să accelereze implementareaproiectelor deja aprobate."

Analiza problemelor structurale din România

Eșecul guvernanței PNRR

Mureșan a identificat o problemă fundamentală în structura de guvernanță a PNRR în România:

Diagnosticul problemei: "Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are o structură mică, în comparație cu alte ministere de linie, mult mai mari și mai conservatoare. Practic, un minister mic a fost însărcinat să negocieze cu Comisia Europeană obiective ambițioase și apoi să impună reforme unor instituții mai mari, fără să aibă pârghiile necesare."

Modelul de succes: Croația

Pentru a ilustra o abordare eficientă, eurodeputatul a prezentat exemplul Croației:

Structura centralizată croată:

• Guvernanța PNRR a fost centralizată la nivelul prim-ministrului

• Premierul folosește autoritatea funcției pentru a se asigura că toate ministerele respectă țintele

• Rezultat: rată ridicată de absorbție a fondurilor PNRR

Concluzia: "Acesta este un model care funcționează și explică rata ridicată de absorbție a fondurilor PNRR în unele state membre."

Cauzele-cheie ale întârzierilor din România

Mureșan a sintetizat problemele României în două categorii principale:

1. Lipsa capacității administrative

• Deficiențe în absorția fondurilor europene

• Personal insuficient sau neadecvat pregătit

• Proceduri birocratice complicate

2. Guvernanță greșită

• Structura ministerială inadecvată

• Lipsa pârghiilor de control asupra altor ministere

• Coordonare deficitară între instituții

3. Proiecte nerealiste

"În unele cazuri, au fost alese proiecte care nu puteau fi viabile în perioada de șase ani alocată inițial."

Riscurile pentru România: Miliarde de euro în pericol

Situația financiară critică

România se află într-o situație preocupătoare privind absorția fondurilor PNRR:

Bugetul total al României: 27 de miliarde de euro (granturi și împrumuturi) Rata de absorbție actuală: 33,1% (una dintre cele mai scăzute din UE) Riscul de pierdere: Aproximativ 12 miliarde de euro

Comparații europene

Performanții:

• Franța: 85% rata de absorbție

• Danemarca și Estonia: Poziții de top

În dificultate (alături de România):

• Bulgaria

• Polonia

• Spania

Concluziile și recomandările

Prioritățile imediate pentru România

1. Accelerarea proiectelor în curs - fără așteptarea unei prelungiri garantate

2. Reforma structurii de guvernanță - centralizare la nivel de prim-ministru

3. Consolidarea capacității administrative - personal și proceduri

4. Focusarea pe proiecte mature - abandona proiectele nerealiste

Mesajul-cheie

"Toate aceste probleme trebuie corectate dacă vrem ca România să profite la maximum de oportunitatea oferită de PNRR", a concluzionat Mureșan.

Perspectivele viitoare

Scenariul optimist

• Comisia Europeană cedează la presiuni și propune modificarea legislației

• Consiliul UE aprobă prelungirea cu majoritate calificată

• România câștigă 18 luni suplimentare pentru finalizarea proiectelor

Scenariul realist

• Presiunea constructivă continuă din toate părțile

• Comisia ar putea veni cu o propunere legislativă parțială

• România trebuie să accelereze dramatic implementarea

Scenariul pesimist

• Comisia menține poziția actuală

• România pierde aproximativ 12 miliarde de euro

• Impactul negativ asupra modernizării țării

Impactul pentru modernizarea României

Prelungirea PNRR nu este doar o chestiune tehnică, ci o oportunitate crucială pentru:

• Modernizarea infrastructurii țării

• Reformele administrative necesare

• Investițiile în digitalizare și tehnologii verzi

• Nivelul de trai al cetățenilor români

Succesul sau eșecul acestui demers va determina ritmul de dezvoltare al României în următorii ani și capacitatea țării de a se alinia la standardele europene de performanță în absorția fondurilor UE.