România finalizează renegocierea PNRR: 2,15 miliarde euro în granturi pentru Autostrada Moldovei și finanțare pentru opt spitale

Ministrul Dragoș Pîslaru anunță încheierea procesului de renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență după mai bine de un an de negocieri. Cinci loturi din Autostrada A7 vor fi finanțate prin fonduri nerambursabile în locul împrumuturilor, asigurând certitudinea execuției lucrărilor. Componenta de împrumuturi se reduce la 8 miliarde euro

Anunțul oficial: Un an de negocieri încheiat cu succes

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat joi, 31 iulie 2025, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, finalizarea procesului de renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Comisia Europeană.

"România a finalizat procesul de renegociere cu Comisia Europeană privind Planul Național de Redresare și Reziliență. Acest proces durează de mai bine de un an, cel puțin din august 2024", a declarat ministrul Pîslaru.

Acordul asupra formei finale a PNRR-ului a fost agreat în urma videoconferinței din 30 iulie 2025 între directorul general Celine Gauer de la Comisia Europeană, ministrul Dragoș Pîslaru și echipele tehnice ale celor două părți.

Principala realizare: Autostrada Moldovei garantată prin granturi

Transferul pe fonduri nerambursabile

Cea mai importantă realizare a renegocierii o reprezintă mutarea a cinci loturi din Autostrada Moldovei (A7) de pe componenta de împrumuturi pe componenta de granturi.

"Am reușit ca 2,15 miliarde de euro pentru autostrăzi să fie puse pe componenta de grant, de fonduri nerambursabile. Am reușit transferul pe grant a 5 loturi din Autostrada Moldovei A7, secțiunea Focșani-Bacău cu toate cele 3 loturi și 2 loturi din Bacău-Pașcani, respectiv Bacău-Trifești și Trifești-Gărăiești", a explicat ministrul Pîslaru.

Loturile beneficiare de finanțare prin granturi

Conform anunțului oficial, următoarele segmente din Autostrada A7 vor fi finanțate prin fonduri europene nerambursabile:

Secțiunea Focșani-Bacău:

• Lotul 1: Focșani-Domnești Târg

• Lotul 2: Domnești Târg-Răcăciuni

• Lotul 3: Răcăciuni-Bacău

Secțiunea Bacău-Pașcani:

• Lotul 1: Bacău (Săucești)-Trifești

• Lotul 2: Trifești-Gherăești

Impactul strategic al deciziei

"Mutarea pe grant reprezintă o certitudine de execuție a acestor lucrări", a subliniat ministrul Pîslaru, explicând că această schimbare oferă siguranța financiară necesară pentru finalizarea segmentelor respective din Autostrada Moldovei.

Transferul de pe împrumuturi pe granturi elimină riscurile legate de capacitatea de îndatorare a României și asigură fluxul financiar necesar pentru derularea lucrărilor fără întreruperi.

Componenta medicală: Opt spitale finanțate

Extinderea proiectelor spitalicești

Alături de cele cinci spitale care urmau să fie construite inițial din fondurile PNRR - Cluj, Craiova, Bistrița, Ilfov și Sibiu - au fost adăugate trei noi unități medicale:

1. Centrul de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi

2. Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei din Constanța

3. Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș (cunoscut ca "Spitalul de Inimi")

"Avem acum o finanțare de 535 milioane de euro pentru 8 spitale. Cele 3 noi spitale au un total de 260 milioane de euro pe care i-am obținut acum în aceste negocieri", a precizat ministrul.

Investiții noi incluse în PNRR

Ambulanțe pentru întreaga țară

Una dintre cele mai importante adăugiri la PNRR o reprezintă achiziția de ambulanțe noi. 183,6 milioane de euro au fost alocate pentru achiziția a 1.200 de ambulanțe destinate întregii țări.

"Am reușit să aducem în PNRR două investiții noi, care nu erau în PNRR până acum. Prima este o veste foarte, foarte bună - 183,6 milioane de euro pentru 1.200 de ambulanțe în toată țara. Știți foarte bine că ambulanțele în România sunt foarte învechite și are nevoie neapărat acest lucru", a declarat Dragoș Pîslaru.

Capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare

A doua investiție nouă include 100 de milioane de euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, instituție creată prin PNRR.

"Avem mari speranțe cu privire la această instituție. Știți că a fost, practic, creată prin PNRR și acum avem o primă sursă adițională de capitalizare", a explicat ministrul.

Alte componente majore ale renegocierii

Valul Renovării - Eficiența energetică

1,66 miliarde de euro au fost transferate din componenta de împrumut în componenta de grant pentru eficiența energetică a blocurilor de locuințe și clădirilor publice, contribuind la reducerea deficitului bugetar și accelerarea implementării proiectelor.

Suplimentar, 180 de milioane de euro au fost obținute pentru Valul Renovării.

Infrastructura de utilități

400 de milioane de euro au fost alocate pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare, reprezentând o creștere semnificativă față de alocarea inițială.

Digitalizarea justiției

80 de milioane de euro au fost destinați digitalizării sistemului judiciar, un proiect esențial pentru modernizarea administrației publice româneşti.

Proiecte de mediu

La componenta de mediu au fost obținute 200 de milioane de euro în plus față de situația din iunie 2025.

Proiecte mai mici dar strategice

Registrul Național al Clădirilor și Cadastrul Apelor

30 de milioane de euro au fost alocate pentru realizarea Cadastrului Apelor și 5 milioane de euro pentru Registrul Național al Clădirilor.

Automatizarea administrației publice

14,8 milioane de euro au fost obținute pentru automatizarea proceselor din administrația publică, inclusiv implementarea de soluții RPA (Robotic Process Automation) și inteligență artificială.

Producția de hidrogen verde

86,25 milioane de euro au fost confirmați pentru continuarea proiectului privind producția de hidrogen verde.

Încălzirea centralizată

86 de milioane de euro au fost alocați pentru producția combinată de energie termică și energie electrică, bazată pe gaz, de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate în municipiile Arad și Constanța.

Structura financiară finală a PNRR

Componenta de granturi

"Toată componenta de grant de 13,57 miliarde de euro este integral alocată și nu există vreun risc să fie pierdut vreun euro", a asigurat ministrul Pîslaru.

Reducerea componentei de împrumuturi

Componenta de împrumut a fost redusă semnificativ de la 15 miliarde de euro la 8,01 miliarde de euro, această reducere fiind condiționată de spațiul fiscal restrâns de împrumut al României.

"România își permite, în acest moment, să se împrumute doar în limita a 8 miliarde, în funcție de spațiul fiscal disponibil", a explicat Pîslaru, făcând referire la situația deficitului bugetar al țării.

Situația autostrăzilor A8 și A7 restante

Autostrada A8 - finanțare alternativă

Referitor la Autostrada A8, care pierde definitiv finanțarea din PNRR, ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat că se caută soluții de finanțare prin:

• Programul Transport 2021-2027

• Programul SAFE (Security Action for Europe)

"Nu rămâne în PNRR și încercăm acum să găsim finanțare și pe programul de transport și mai sunt acum niște noi elemente pe care nu aș vrea să intru în detaliu pentru că ele sunt încă, deocamdată, trimise pe pre-aprobare către Comisia Europeană", a declarat ministrul.

Segmentele A7 rămase în afara renegocierii

Pentru segmentele din Autostrada A7 care nu au fost incluse în transferul pe granturi, se vor identifica soluții alternative de finanțare prin programele europene disponibile.

Pierderile înregistrate

Obiectivul neîndeplinit

România a pierdut 10 milioane de euro din cererea de plată 2, suma fiind legată de un obiectiv neîndeplinit privind investițiile în hidrogen.

"Cei 10 milioane de euro sunt aferenți cererii de plată 2, în care n-am îndeplinit un obiectiv, ni s-au dat șase luni să remediem, nu am reușit să remediem, deci, practic, s-au pierdut 10 milioane de euro", a explicat Pîslaru.

Obiectivul nerealizat se referea la achiziția unor hidrolizoare pentru producția de hidrogen, proces blocat din cauza problemelor în procedurile de achiziție publică de la Ministerul Energiei.

Cronologia și următorii pași

Procesul de aprobare

Săptămâna viitoare va fi elaborat un memorandum care va include toate proiectele pentru a asigura predictibilitatea implementării.

În luna august va fi alcătuită documentația completă în vederea depunerii spre aprobare către Comisia Europeană.

În septembrie Comisia Europeană urmează să propună simplificarea masivă a jaloanelor și țintelor, cu obiectivul de a reduce numărul acestora de la peste 580 la aproximativ jumătate.

Cererea de plată 4

Guvernul lucrează în paralel la cererea de plată nr. 4, care va fi depusă imediat după aprobarea planului PNRR renegociat.

"Planul agreat cu Comisia Europeană este să încasăm cererea de plată 4 în luna decembrie în acest an, astfel având o gură de oxigen în plus pentru partea de deficit", a declarat ministrul Pîslaru.

Contextul politic și economic

Rolul noului guvern

Ministrul Pîslaru a subliniat că finalizarea renegocierii s-a realizat într-o lună cu sprijinul prim-ministrului Ilie Bolojan, după ce procesul fusese inițiat în august 2024 în timpul premierului Marcel Ciolacu.

Impactul asupra deficitului bugetar

Transferul unei părți semnificative din proiecte de pe împrumuturi pe granturi contribuie la reducerea presiunii asupra deficitului bugetar al României, oferind spațiu fiscal suplimentar pentru alte investiții publice.

Siguranța implementării

Mutarea proiectelor strategice pe componenta de granturi asigură certitudinea execuției lucrărilor, eliminând riscurile legate de capacitatea de îndatorare a statului român.

Implicațiile pentru dezvoltarea infrastructurii

Autostrada Moldovei - prioritate strategică

Asigurarea finanțării prin granturi pentru cinci loturi din A7 reprezintă o garanție că Autostrada Moldovei va fi finalizată conform planificării, contribuind esențial la conectarea regiunii Moldova la rețeaua europeană de transport.

Sectorul sanitar

Finanțarea a opt spitale prin PNRR reprezintă o investiție crucială în modernizarea sistemului de sănătate românesc, cu impact direct asupra calității serviciilor medicale oferite populației.

Eficiența energetică

Transferul pe granturi al programelor de eficiență energetică va accelera renovarea fondului construit din România, contribuind la obiectivele de reducere a consumului energetic și de combatere a schimbărilor climatice.

Concluzii și perspective

Finalizarea renegocierii PNRR reprezintă o reușită diplomatică și tehnică majoră pentru România, asigurând:

• Certitudinea financiară pentru proiectele strategice de infrastructură

• Reducerea riscurilor legate de îndatorarea publică

• Accelerarea implementării prin simplificarea jaloanelor

• Diversificarea surselor de finanțare pentru proiectele excluse

Succesul acestei renegocieri demonstrează capacitatea României de a negocia eficient cu instituțiile europene și de a găsi soluții pragmatice pentru provocările fiscale și administrative cu care se confruntă țara.

Următoarele luni vor fi cruciale pentru operaționalizarea acordului și pentru pregătirea documentației necesare obținerii aprobării finale din partea Consiliului European, cu obiectivul de a accesa fondurile în cel mai scurt timp posibil.

Articol realizat pe baza declarațiilor oficiale ale ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, ale comunicatelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ale informațiilor confirmate de Comisia Europeană. Toate cifrele și datele prezentate sunt oficiale și au fost anunțate în cadrul conferinței de presă din 31 iulie 2025.