Misterul celor 113 milioane euro: Cum au dispărut datoriile la stat ale imperiului petrolier Comănescu

ANAF refuză să explice stingerea obligațiilor fiscale ale Grup Servicii Petroliere, în timp ce magnatul păstrează alte datorii de 30 milioane euro pe firmele rămase

București, 4 august 2025 - Cele patru companii principale din holdingul Grup Servicii Petroliere (GSP), controlat de magnatul constănțean Gabriel Comănescu, au văzut dispărând în ultimii doi ani datorii la stat în valoare de 113 milioane de euro. În prezent, toate companiile - GSP Offshore, Grup Servicii Petroliere SRL, GSP Logistic și GSP Shipyard - figurează pe portalul ANAF cu zero lei datorie, fără ca autorităţile să explice când şi cum au fost stinse aceste obligaţii.

Tăcerea autorităților și a companiei

Întrebat de o alianță de redacții - Info Sud-Est, G4Media și Economedia - despre modalitatea și momentul stingerii acestor datorii masive, Ministerul Finanțelor a refuzat să răspundă, invocând secretul fiscal. Nici reprezentanții grupului GSP nu au oferit explicații, iar la numărul de telefon oficial al companiei nu a răspuns nimeni.

Radiografia datoriilor dispărute

Documentele consultate relevă amploarea datoriilor care au dispărut misterios:

GSP Offshore:

• Începutul 2023: 386 milioane lei (aproximativ 77 milioane euro)

• Datorii către bugetul de stat, asigurări sociale și de sănătate

Grup Servicii Petroliere Logistic:

• Începutul 2023: 21 milioane lei (aproximativ 4,2 milioane euro)

• Obligații către bugetul de stat, asigurări sociale, șomaj și sănătate

Grup Servicii Petroliere SRL:

• Vara 2024: 139 milioane lei (aproximativ 28 milioane euro)

• Datorii către toate categoriile de bugete publice

Grup Servicii Petroliere Shipyard:

• Septembrie 2024: 17 milioane lei (aproximativ 3,4 milioane euro)

• Obligații fiscale și contribuții sociale

Bilanțuri îngrijorătoare pentru 2023

Ultimele bilanțuri depuse de companiile GSP pentru anul 2023 arată o situație financiară dramatică, cu datorii totale de peste 3 miliarde lei:

• GSP Offshore: Cifra de afaceri 600 milioane lei, profit 1,3 milioane lei, dar datorii de 2,3 miliarde lei. Compania se află în procedură de insolvență din decembrie 2023.

• GSP SRL: Cifra de afaceri 16 milioane lei, pierderi de 7,7 milioane lei, datorii de 321 milioane lei.

• GSP Logistic: Cifra de afaceri 15 milioane lei, profit 100.000 lei, datorii de 116 milioane lei.

• GSP Shipyard: Cifra de afaceri 1,7 milioane lei, pierderi de 17 milioane lei, datorii de 237 milioane lei. În iulie 2025 a intrat în insolvență.

Restanțele rămase: 30 milioane euro

În ciuda dispariției datoriilor companiilor principale, Gabriel Comănescu mai păstrează obligații restante de 30 milioane euro pe alte firme din portofoliu:

• Upetrom 1 Mai (în faliment): 87 milioane lei

• GSP Catering (în insolvență): 24 milioane lei

• Tehnoconstruct Marine Operations: 15 milioane lei

• Vega Turism: 8 milioane lei

• SPG Emergencies (în insolvență): 7,6 milioane lei

Precedentul din era Dragnea

Aceasta nu este prima dată când GSP beneficiază de "îngăduința" fiscală. În 2016-2017, în timpul regimului Liviu Dragnea, companiei i-a fost ștearsă o datorie de 1 milion euro.

Conform investigației RISE Project, Gabriel Comănescu a apelat atunci la fostul ministru PSD al Finanțelor, Ionuț Mișa, care conducea direcția Mari Contribuabili din ANAF. După blocarea conturilor GSP, Mișa a ridicat sechestrul, a eșalonat datoria, iar apoi a iertat compania de peste 1 milion euro.

Strategia creditelor de stat pentru plata datoriilor

O anchetă RISE Project din 2022 a dezvăluit că Gabriel Comănescu folosește o strategie inedită: se împrumută de la băncile statului pentru a-și plăti datoriile la stat.

Companiile sale au contractat credite masive de la Eximbank:

• 450 milioane lei datorate către Eximbank în 2022

• 353 milioane lei în garanții de stat

• Credite justificate ca "ajutor COVID-19" și "credit pentru firme afectate de criză"

Conexiuni politice puternice

Gabriel Comănescu și-a construit de-a lungul anilor un impressive rețea de conexiuni politice:

• 2018: Două persoane legate de GSP au fost promovate de Viorica Dăncilă în poziții cheie din sistemul energetic

• Gheorghe Constantin (fost director GSP) - numit președinte al Autorității pentru operațiunile petroliere offshore

• Florin Ciocănelea (administrator GSP) - consilier de stat cu atribuții în energie

Comănescu menține și astăzi influență puternică în Constanța, fiind susținătorul primarului Vergil Chițac (PNL).

Imperiul petrolier în criză

GSP, fondat în 2004, a devenit una dintre cele mai importante companii românești din sectorul offshore, cu contracte de 1 miliard lei cu OMV Petrom valabile până în 2027. Compania a instalat în 2021 prima platformă de producție gaze naturale construită în România în ultimii 30 de ani.

Totuși, ultimii ani au adus probleme majore:

• Angajați neplătiți luni întregi

• Parteneri străini care cer despăgubiri de milioane euro

• Proceduri de insolvență pentru companiile cheie

• Procese în instanță pentru recuperarea creanțelor

Întrebările fără răspuns

Dispariția datoriilor de 113 milioane euro ridică întrebări fundamentale despre transparența fiscală în România:

1. Când exact au fost stinse aceste datorii?

2. Prin ce mecanism legal - plată integrală, eșalonare, amnistie fiscală?

3. De ce ANAF refuză să ofere explicații despre o situație de interes public?

4. Cum se explică capacitatea de plată pentru aceste sume în contextul pierderilor și procedurilor de insolvență?

Contextul economic mai larg

Cazul GSP se înscrie în problematica mai largă a colectării fiscale în România. Fostul premier Nicolae Ciucă făcea în 2023 apeluri publice la marii contribuabili să-și plătească datoriile, iar actualul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, critica ANAF pentru că a fost "blând cu marii contribuabili și dur cu micii".

Refuzul autorităților de a explica dispariția unor datorii de peste 100 milioane euro alimentează suspiciunile despre tratamentul diferențiat acordat marilor contribuabili și pune sub semnul întrebării transparența sistemului fiscal românesc.

Cazul Gabriel Comănescu rămâne astfel un exemplu perfect al opacității cu care sunt tratate afacerile marilor contribuabili în România, într-un moment în care statul cere transparență maximă de la cetățenii obișnuiți.