SURSE: Rusia ar fi contaminat intenționat petrolul azer destinat României și altor țări europene

Statul român analizează scenariul unui sabotaj asupra conductei Baku-Tbilisi-Ceyhan, care putea avaria grav Petrobrazi și provoca o criză națională de combustibil

București, 7 august 2025 - Autoritățile române iau în calcul scenariul ca Rusia să fi orchestrat o operațiune de război hibrid prin contaminarea intenționată cu cloruri organice a unei cantități mari de petrol azer destinat rafinăriei Petrobrazi. Incidentul a fost descoperit în ultimă instanță de analizele de rutină ale OMV Petrom, evitând o potențială catastrofă industrială și o criză națională de combustibil.

Descoperirea contaminării și amploarea problemei

Contaminarea a fost detectată când petrolul azer transportat prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan a ajuns la destinație pentru a fi procesat la rafinăria Petrobrazi. Analizele de rutină efectuate de OMV Petrom au relevat prezența unei concentrații periculoase de cloruri organice, substanțe care ar fi putut provoca corodarea gravă a echipamentelor din rafinărie.

Conform surselor oficiale consultate de G4Media, concentrația de clorină din petrolul contaminat era suficient de mare pentru a avaria serios întreaga infrastructură de rafinare prin procesul de corodare. O astfel de avarie ar fi provocat nu doar închiderea temporară a celei mai importante rafinării din România, ci și o criză națională de combustibil cu implicații economice și sociale majore.

Problema nu s-a limitat la România. Compania italiană ENI a anunțat că a detectat țiței contaminat într-una din rafinăriile sale, conform Reuters, în timp ce compania cehă Orlen Unipetrol a oprit preventiv orice operațiune cu petrolul suspect pentru a evita potențiale avarii.

Scenariul operațiunii de sabotaj

Sursele oficiale consultate de G4Media consideră că contaminarea putea fi realizată printr-o operațiune relativ simplă de sabotaj pe traseul de peste 1.700 de kilometri al conductei petroliere. Metodologia ar fi presupus injectarea de clorură în conducta petrolieră folosind câteva cisterne, o operațiune care nu ar fi necesitat resurse tehnologice deosebite.

Conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, operată de compania britanică BP prin BTC Co., transportă în medie aproximativ 575.000 de barili pe zi și reprezintă una dintre principalele artere energetice care conectează resursele din Marea Caspică cu piețele europene. Vulnerabilitatea acestei infrastructuri critice pe un traseu de 1.770 de kilometri oferă multiple oportunități pentru acte de sabotaj.

Răspunsul de urgență al autorităților

Ca urmare a incidentului, Ministerul Energiei a declarat luni, 4 august, situație de urgență de nivel de criză în aprovizionarea cu țiței și a autorizat accesarea stocurilor naționale de rezervă. Decizia a permis eliberarea a 80.000 de tone de țiței și 30.000 de tone de motorină din stocurile de urgență constituite de OMV Petrom.

Această măsură excepțională poate fi autorizată doar după declararea unei situații de urgență de nivel de criză, cu notificarea prealabilă a Comisiei Europene prin Directoratul General pentru Energie. România și-a îndeplinit toate obligațiile procedurale internaționale, notificând Bruxelles-ul despre natura crizei și măsurile adoptate.

Stocurile obligatorii de urgență ale OMV Petrom se ridică, pentru anul în curs, la un total de 676.248 de tone, reprezentând o rezervă strategică crucială pentru securitatea energetică națională. Accesarea acestor rezerve a permis continuarea operațiunilor la Petrobrazi fără întreruperi majore în aprovizionarea cu combustibil a pieței românești.

Contextul geopolitic și precedentele

Incidentul se înscrie într-un context mai larg de tensiuni geopolitice și utilizare a energiei ca armă în conflictele internaționale. Petrolul azer reprezintă o alternativă strategică la hidrocarburile rusești pentru țările europene care doresc să-și diversifice sursele de aprovizionare, ceea ce face din această rută un țintă logică pentru acțiuni de destabilizare.

Precedentele din acest domeniu confirmă vulnerabilitatea infrastructurilor energetice la acte de sabotaj. În 2019, o contaminare majoră a petrolului care circula prin cea mai mare conductă a Rusiei către Europa a avut efecte semnificative asupra pieței petroliere, ducând la vânzarea unor transporturi cu reduceri mari de preț și obligând cumpărătorii să găsească surse alternative de aprovizionare.

Impactul asupra securității energetice europene

Contaminarea deliberată a petrolului azer afectează nu doar România, ci întreaga rețea de aprovizionare energetică europeană. Sortimentul de țiței ușor și cu conținut redus de sulf este distribuit pe scară largă pe întreg continentul european, iar contaminarea s-a răspândit deja în conducte, rezervoare de stocare și unități de procesare din mai multe țări.

Această situație evidențiază fragilitatea lanțurilor de aprovizionare energetică europene și necesitatea dezvoltării unor mecanisme mai robuste de protecție a infrastructurilor critice. Dependența de rutele de transport care trec prin zone de instabilitate geopolitică sau prin teritorii controlate de actori ostili reprezintă o vulnerabilitate strategică majoră pentru securitatea energetică continentală.

Aspectele tehnice ale contaminării

Clorurile organice sunt substanțe utilizate în mod legitim în industria petrolieră pentru a stimula extracția din câmpurile petroliere prin curățarea sondelor și accelerarea fluxului de țiței. Totuși, acești compuși trebuie eliminați complet înainte ca țițeiul să intre în conducte pentru transport, deoarece proprietățile lor corozive pot avaria grav infrastructura de procesare.

Prezența unei concentrații ridicate de cloruri organice în petrolul destinat rafinăriei Petrobrazi sugerează fie o neglijență gravă în procesul de purificare, fie o contaminare intenționată în timpul transportului. Având în vedere contextul geopolitic actual și precedentele de utilizare a energiei ca armă, scenariul sabotajului deliberat câștigă credibilitate în analiza autorităților române.

Răspunsul operatorilor internaționali

Compania BTC Co., prin gigantul petrolier BP, a recunoscut problema și a declarat că evaluează în prezent calitatea țițeiului în toate facilitățile de-a lungul conductei. Această reacție sugerează că incidentul nu este izolat și că operatorii sunt conștienți de riscurile sistemice asociate cu securitatea conductei.

Răspunsul coordonat al companiilor ENI, Orlen Unipetrol și OMV Petrom demonstrează importanța protocoalelor de siguranță și a analizelor riguroase în industria petrolieră. Fără aceste măsuri preventive, consecințele contaminării ar fi putut fi catastrofale pentru infrastructura energetică europeană.

Lecțiile pentru viitor

Incidentul subliniază necesitatea urgent a diversificării rutelor de aprovizionare energetică și a dezvoltării unor mecanisme mai eficiente de protecție a infrastructurilor critice. România și celelalte țări europene trebuie să investească în sisteme de monitorizare avansate și în protocoale de răspuns rapid pentru a preveni și a gestiona astfel de crize.

În același timp, cazul evidențiază importanța stocurilor strategice naționale și a cooperării internaționale în gestionarea crizelor energetice. Răspunsul rapid și coordonat al autorităților române, în cooperare cu Comisia Europeană, a permis evitarea unei crize majore și menținerea securității aprovizionării energetice naționale.

Acest incident va rămâne probabil un moment de cotitură în percepția asupra vulnerabilității infrastructurilor energetice europene și va accelera eforturile de consolidare a rezilienței sistemelor critice de aprovizionare.