România pe ultimul loc în UE la accesul la terapii inovatoare în timp ce Bolojan acuză "supraconsumul"

Premierul critică excesul de medicamente scumpe, dar datele arată că pacienții români așteaptă aproape 3 ani pentru tratamente salvat

București, 4 august 2025 - România ocupă ultimele poziții în Uniunea Europeană la accesul la terapii medicale inovatoare, iar pacienții români așteaptă în medie 828 de zile pentru un tratament nou - aproape de două ori mai mult decât media europeană. Totuși, premierul Ilie Bolojan acuză existența unui "supraconsum de medicamente inovatoare" și anunță măsuri de restricționare a acestora.

Acuzațiile guvernului: "Prea multe pastile scumpe"

În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan a criticat sistemul sanitar românesc pentru ceea ce consideră a fi un "supraconsum de medicamente inovatoare și proceduri inadecvate".

"Din păcate, avem un supraconsum de medicamente inovatoare și proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere importantă a medicamentelor inovative, mult mai mare decât ar fi normal, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamente generice sunt rezolvate cu cele inovative, de două, de trei ori mai scumpe", a declarat premierul.

Realitatea din teren: Subconsum și lipsuri cronice

Contrar declarațiilor oficiale, analiza detaliată a pieței farmaceutice românești relevă o situație diametral opusă. România este una dintre țările cu cel mai scăzut acces la terapii inovatoare din Uniunea Europeană.

Datele concrete vorbesc de la sine:

• Doar 1 din 5 medicamente inovative aprobate în UE între 2020-2023 este compensat în România

• Niciun medicament aprobat în 2023 nu era disponibil la începutul lui 2025

• Din 402 medicamente inovative aprobate de EMA în perioada 2012-2022, doar 163 au ajuns pe lista compensatăîn România

Așteptarea care costă vieți

Pacienții români se confruntă cu întârzieri dramatice în accesul la tratamente moderne:

Timpul de așteptare:

• 828 zile - media pentru accesul la un tratament nou în România

• 531 zile - media UE

• 126 zile - Germania

În cazul bolilor rare, situația este și mai gravă. România are una dintre cele mai scăzute rate de disponibilitate pentru medicamente orfane: sub 20% din cele aprobate la nivel european, cu un timp mediu de așteptare de peste 950 de zile.

Justiția ca ultimă șansă

Lipsa accesului la tratamente a transformat instanțele de judecată în ultima șansă pentru pacienți. Conform datelor Rejust.ro:

• 3.346 de pacienți au dat statul în judecată pentru tratamente

• 1.748 au câștigat procesele

• 750 de dosare vizează tratamente întregi

• 337 au obținut câștig de cauză

Paradoxul economic: Generice dispărute, inovații blocate

În loc de supraconsum, România se confruntă cu o "supra-lipsă":

• Peste 3.000 de medicamente generice au dispărut de pe piață din cauza taxei clawback și a prețurilor nerealist de scăzute

• Genericele reprezintă peste 50% din volumul medicamentelor eliberate - peste media europeană de 35%

• Cheltuielile cu inovatoarele reprezintă circa 35% din bugetul pentru medicamente, față de peste 50% la nivel UE

Subfinanțarea cronică a sistemului

România aloca sănătății aproximativ 860 EUR per locuitor (2022), de peste patru ori mai puțin decât media UE de 3.700 EUR. Țara noastră cheltuie mai puțin chiar decât Bulgaria sau Ungaria.

În 2024, cheltuielile nete cu medicamente din bugetul FNUASS au reprezentat doar 21% din necesarul de finanțare. Pentru 2025, deși există o creștere minimă pentru medicamentele din programe, bugetul total scade cu 5% față de necesarul recunoscut.

Vocea medicilor: "Nu există supraconsum"

Dr. Lucia Daina, director medical la Spitalul Clinic Județean din Oradea, respinge acuzațiile de supraconsum: "Tot mai multe bacterii sunt rezistente la antibioticele uzuale. Suntem obligați să introducem antibiotice noi, mai scumpe. Antibioticele moderne sunt folosite doar în cazuri grave, în secțiile ATI, după aprobarea comisiei medicale."

Medicii subliniază că tratamentul se face conform protocoalelor medicale și analizei infecțiilor prin antibiogramă, iar farmaciile spitalelor achiziționează medicamente prin licitații unde criteriul principal este prețul.

Costul întârzierii: Ani de viață pierduți

Efectele întârzierii accesului la inovația medicală sunt dramatice. În 2021, peste 1 milion de decese în Europa ar fi putut fi evitate la populația sub 75 de ani, 36% dintre ele prin acces rapid la tratamente eficiente.

România ocupă primul loc în UE la mortalitatea prevenibilă și tratabilă combinată. Îngrijirea prin spitalizare reprezintă 44% din cheltuielile de sănătate - cel mai mare procent din UE, unde media este de 28%.

Diferența dintre inovator și generic

Un medicament inovator este primul tratament ce conține o substanță activă complet nouă, rezultat al multor ani de cercetare și investiții de miliarde de euro. După expirarea brevetului, medicamentele generice pot fi produse cu același ingredient activ și aceeași eficiență, dar la un cost cu 20-90% mai mic.

În România, paradoxal, unele generice ajung să fie relativ mai scumpe decât în alte țări europene din cauza modalității diferențiate de stabilire a prețurilor și a taxei de clawback (15% la generice, 25% la inovatoare).

Concluzia specialiștilor

Inovația medicală nu este un lux, ci o necesitate strategică. Terapiile moderne nu salvează doar vieți - ele reduc internările, sporesc productivitatea și susțin economia. Accesul întârziat la tratamente moderne costă România nu doar în termeni de sănătate publică, ci și economic.

Paradoxul românesc este clar: în timp ce premierul vorbește de "prea multe pastile", pacienții văd prea puține, iar sistemul sanitar plătește prețul întârzierii cu ani de viață pierduți și costuri crescute pe termen lung.