Rețeaua invizibilă: Cum au ajuns ONG-urile din jurul lui Dragoș Anastasiu să modeleze “mentalitățile deschise” ale României

I. Punctul de pornire: când filantropia devine infrastructură de influență

În ultimii zece ani, o serie de ONG-uri, fundații și inițiative civice au început să ocupe un loc central în spațiul public românesc. Se prezintă ca proiecte de dezvoltare, educație și conectare socială — dar, privite împreună, ele conturează o rețea cu puncte de acces în educație, administrație, diaspora și chiar în Biserica Ortodoxă Română.

Unul dintre numele centrale: Dragoș Anastasiu, antreprenor și membru marcant al organizației Romanian Business Leaders (RBL). Alături de parteneri apropiați, precum Felix Tătaru, Anastasiu coordonează sau influențează proiecte care, dincolo de scopul declarat, par să construiască o infrastructură de relații și loialități la nivel local, național și internațional.

II. Romanian Business Leaders – schimbarea de mentalitate ca strategie

RBL reunește antreprenori și lideri de afaceri cu un discurs despre modernizare și deschidere. Programele sale ating domenii-cheie: educație, dezvoltare rurală, diaspora. Însă în spatele discursului inspirațional se află o realitate mai complexă.

1. Adoptă un sat – Antreprenorești

Coordonat de Hildegard Helene Brandl, proiectul oferă ghiduri de arhitectură rurală către primării. Public, este o acțiune de voluntariat. Neoficial, spun unii critici, este un canal de apropiere de primari și consilii locale — puncte strategice în rețeaua de decizie.

2. RePatriot

Inițiativă pentru conectarea diasporei, condusă de Marius Bostan și cu implicarea aceleași Hilde Brandl. Prin conferințe și evenimente de networking, proiectul atinge nuclee comunitare românești din străinătate, adunând date despre antreprenori și lideri de opinie care ar putea fi cooptați în proiecte interne.

3. SuperTeach

Coordonat direct de Anastasiu și Felix Tătaru, acest program a “format” peste 35.000 de profesori pentru a avea o “mentalitate deschisă”. Dar ce înseamnă concret această mentalitate și cine decide conținutul formării? Sunt întrebări pe care niciun raport public nu le clarifică.

III. Felix Tătaru – extensia spre administrație și Biserică

Tătaru, cunoscut pentru grupul GMP, are o experiență amplă în comunicare politică și branding instituțional. În ultimii ani, a încheiat contracte cu instituții publice și chiar cu Biserica Ortodoxă.

Metoda:

• Coaching pentru funcționari publici;

• Facilitarea de grupuri de lucru în orașe-cheie;

• Branding organizațional pentru instituții religioase.

Rezultatul: acces direct la lideri locali și naționali, într-un cadru care evită dezbaterea democratică clasică.

IV. Pista religioasă – de la consiliere spirituală la educație privată

Surse din mediul ecleziastic vorbesc despre o apropiere bine calculată de lideri ai Bisericii Ortodoxe. Exemplele identificate:

1. Promovarea publică a unor figuri duhovnicești cu influență asupra unor politicieni de rang înalt (Marcel Ciolacu, Mihai Bușuioc, Manuela Pătrășcoiu).

2. Crearea de grupuri de antreprenori creștini prin fundațiile Arca și Claro.

3. Școala Varlaam din Iași, dezvoltată împreună cu Mitropolia Moldovei, unde surse apropiate susțin că baza curriculară ar conține elemente inspirate de strategii educaționale mormone din SUA — o ipoteză care necesită verificări suplimentare.

V. Administrația publică – acces prin coaching și branding

Câteva entități din jurul rețelei — Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) și firme din grupul GMP — au derulat contracte directe cu Consilii Județene și Primării (Bacău, Piatra Neamț, Galați, Pitești, Reșița).
Metodologia e similară: se creează “grupuri de lucru voluntare” din comunitatea locală, în care decidenții publici participă direct. Rezultatul este un canal informal de influență în politicile locale.

VI. Întrebările pe care nimeni nu le-a pus

Pe hârtie, aceste inițiative sunt non-profit, civice, de binefacere. Dar puse cap la cap, ele par să funcționeze ca un ecosistem de influență:

• Schimbarea mentalităților în educație, religie, diaspora și administrație;

• Acces direct la funcționari publici și lideri religioși;

• Crearea unei elite ideologice omogene cu potențial de influență politică pe termen lung.

VII. Ce urmează?

Acest material ridică întrebări legitime despre transparența finanțării, selecția beneficiarilor și neutralitatea ideologică. Următoarea etapă a investigației va urmări:

• Documente de finanțare și granturi primite;

• Contracte publice și acorduri cu instituții religioase;

• Structura de conducere a ONG-urilor și legăturile dintre acestea.

🔍 Nota redacției: Acest articol face parte dintr-o investigație în curs. Orice persoană sau instituție menționată are dreptul la un punct de vedere, pe care îl vom publica integral. Dacă dețineți informații sau documente relevante, ne puteți contacta confidențial.