Primăria Chiajna distribuie gratuit locuri de casă, dar refuză transparența presei

26 de tineri au beneficiat de terenuri gratuite între 250-500 mp, unele situate pe teritoriul Sectorului 6, în timp ce autoritățile evită să răspundă la întrebările jurnaliștilor

Chiajna, 7 august 2025 - Primăria Chiajna, condusă de liberalul Mircea Minea, a alocat gratuit terenuri pentru construirea de locuințe către 26 de tineri în ultimii cinci ani, pe baza Legii nr. 15/2003. Totuși, administrația locală refuză să ofere transparență asupra procesului, ignorând solicitările presei privind criteriile de atribuire și rezervele de terenuri disponibile.

O comună în expansiune demografică

Chiajna este considerată neoficial cea mai mare comună din România, cu peste 100.000 de locuitori conform ultimelor estimări. În ultimii 15 ani, această localitate limitrofă cu Sectorul 6 al Capitalei a cunoscut o dezvoltare imobiliară fără precedent, transformându-se într-un pol de atracție pentru bucureștenii în căutarea unor locuințe mai accesibile.

Cu toate că piața imobiliară din zonă este la mare căutare și prețurile sunt destul de ridicate, primăria a identificat rezerve pentru a distribui gratuit locuri de casă unor categorii de beneficiari.

Beneficiarii programului de terenuri gratuite

Conform documentelor oficiale, programul de alocare a terenurilor s-a desfășurat în două etape principale:

Septembrie 2020:

• 21 de solicitanți au primit aprobare pentru terenuri gratuite

• Unul dintre beneficiari a renunțat în 2025, terenul fiind redistribuit

Iunie 2025:

• 5 solicitări suplimentare au fost aprobate de consiliul local

• Totalul beneficiarilor activi: 26 de persoane

Cadrul legal și condițiile de eligibilitate

Atribuirea de locuri de casă pentru tineri este reglementată de Legea nr. 15/2003, care stabilește următoarele condiții:

Criteriile de vârstă și domiciliu:

• Tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani

• Domiciliul în localitatea care oferă terenul

• O singură utilizare a beneficiului pe durata vieții

Suprafețele permise:

• 150-300 mp în municipii și sectoarele Bucureștiului

• 250-400 mp în orașe

• 250-1.000 mp în comune și satele aparținătoare

Condițiile restrictive:

• Beneficiarii nu trebuie să fi deținut anterior locuințe sau terenuri pentru construcții

• Declarația pe propria răspundere privind lipsa altor proprietăți

• Obligația începerii construcției în maximum un an de la atribuire

Anomalia teritorială: Terenuri în Sectorul 6

Un aspect deosebit de interesant al acestui program este că, cel puțin în unele cazuri documentate, terenurile se află pe teritoriul administrativ al Sectorului 6, nu al comunei Chiajna. Această situație ridică întrebări legitime privind:

• Jurisdicția administrativă asupra terenurilor distribuite

• Corectitudinea juridică a procesului de alocare

• Transparența în gestionarea patrimoniului public

Lipsa de transparență a primăriei

Jurnaliștii au solicitat Primăriei Chiajna informații esențiale pentru înțelegerea acestui program:

Informațiile solicitate:

• Suprafața totală disponibilă pentru distribuire

• Zonele geografice unde se află terenurile

• Criteriile specifice de atribuire stabilite de consiliul local

• Procedura de selecție a beneficiarilor

Răspunsul primăriei: Instituția condusă de liberalul Mircea Minea nu a răspuns la solicitările transmise pe 5 iulie 2025, demonstrând o lipsă de transparență nejustificată pentru o instituție publică.

Flexibilitatea criteriilor locale

Legea permite consiliilor locale să stabilească criterii suplimentare față de cele prevăzute în legislația națională, ceea ce devine esențial în situațiile unde:

• Există mai multe cereri decât terenuri disponibile

• Se dorește prioritizarea anumitor categorii de solicitanți

• Comunitatea locală are nevoi specifice

Lipsa de transparență asupra acestor criterii suplimentare ridică suspiciuni privind echitatea procesului de selecție.

Obligațiile beneficiarilor

Tinerii care primesc terenuri gratuite au responsabilități clare:

Termene și constrângeri:

• Începerea construcției în maximum un an de la atribuire

• Respectarea legislației în construcții (Legea nr. 50/1991)

• Folosința gratuită pe durata existenței locuinței

Sancțiuni pentru nerespectare:

• Retragerea dreptului de folosință prin hotărâre a consiliului local

• Returnarea terenului în domeniul public

Impactul asupra dezvoltării locale

Programul de alocare a terenurilor gratuite poate avea efecte multiple asupra comunității:

Efecte pozitive:

• Fixarea tinerilor în localitate

• Stimularea construcțiilor și a economiei locale

• Creșterea populației stabile și a bazei fiscale

Riscuri potențiale:

• Specula imobiliară prin redistribuirea ulterioară

• Inechități în procesul de selecție

• Utilizarea necorespunzătoare a patrimoniului public

Necesitatea transparenței în administrația publică

Refuzul Primăriei Chiajna de a răspunde la întrebările presei contravine principiilor fundamentale ale administrației publice democratice:

Obligațiile legale:

• Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

• Transparența în utilizarea banului public

• Responsabilitatea față de cetățeni și media

Întrebările fără răspuns:

• Câte terenuri mai sunt disponibile pentru distribuire?

• Care sunt criteriile exacte de prioritizare?

• Cum se justifică distribuirea de terenuri din Sectorul 6?

• Există un plan pe termen lung pentru acest program?

Contextul dezvoltării periurbane

Cazul Chiajna ilustrează provocările dezvoltării rapide a localităților din jurul Bucureștilor:

Presiunea demografică:

• Migrația din Capitală către periferie

• Căutarea unor costuri de trai mai mici

• Necesitatea infrastructurii și serviciilor publice

Gestionarea terenurilor publice:

• Echilibrarea între dezvoltare și conservare

• Transparența în alocarea resurselor

• Planificarea pe termen lung a expansiunii

Programul de alocare a terenurilor gratuite din Chiajna, deși benefic pentru tinerii care se califică, ridică întrebări importante despre transparența și echitatea în administrația publică locală. Refuzul de a furniza informații publice legitime reprezintă un semnal de alarmă care necesită atenția autorităților de control și a societății civile.

Pentru ca programele publice să-și atingă scopul declarat de sprijinire a tinerilor, ele trebuie să fie administrate cu transparență completă și responsabilitate față de comunitate.