Ministrul Sănătății dezvăluie paradoxul sistemului medical românesc: între spitale supraaglomerate și altele fără pacienți

Alexandru Rogobete anunță peste 70 de măsuri administrative pentru echilibrarea distribuției pacienților și plata corectă a gărzilor medicale

București, 7 august 2025 - Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a făcut declarații surprinzătoare despre realitățile contrastante din sistemul sanitar românesc, subliniind disparitățile majore dintre instituțiile medicale. În timp ce unele spitale sunt atât de aglomerate încât medicii nu ajung la toaletă în timpul gărzilor, în altele personalul se schimbă în pijamale la ora 22:00 din lipsă de pacienți.

Contrastul dramatic dintre spitalele românești

Ministrul a dezvăluit o realitate paradoxală care caracterizează sistemul sanitar național. Spitalele universitare, de urgență și județene de urgență se confruntă cu o suprasolicitare extremă care epuizează personalul medical până la limita fizică. Medicii din aceste instituții lucrează în condiții de presiune constantă, fără posibilitatea unor pauze elementare.

Pe de altă parte, există numeroase spitale în România unde situația este complet opusă. În aceste unități medicale, personalul își încheie programul devreme pentru că fluxul de pacienți este foarte redus sau inexistent. Această disparitate reflectă o distribuție neechilibrată a cazurilor medicale și deficiențe grave în organizarea teritorială a serviciilor de sănătate.

Transferurile nejustificate ale pacienților între spitale contribuie la accentuarea acestui dezechilibru. Pacienții sunt îndrumați în mod sistematic către spitalele mari și de renume, creând un fenomen de concentrare care sufocă anumite instituții în timp ce altele rămân subutilizate.

Problema salarială a gărzilor medicale

Una dintre provocările majore identificate de ministrul Rogobete este sistemul de plată a gărzilor medicale. Actualul mecanism de calcul al remunerației pentru gărzile nu reflectă nivelul salariilor din 2025, creând o situație pe care ministrul o califică drept "o nedreptate" flagrantă.

Această problemă afectează motivația personalului medical și contribuie la exodul masiv din sistem. Medicii și asistentele care lucrează în gardă, adesea în condiții de stres extrem și volum mare de muncă, nu sunt compensați corespunzător pentru efortul depus și responsabilitățile asumate.

Ministrul a anunțat că se află în negocieri active cu sindicatele medicale, Ministerul Finanțelor și alte instituții subordonate pentru identificarea unei soluții viabile. Aceste discuții vizează nu doar corectarea sistemului de plată, ci și echilibrarea distribuției cazurilor între spitalele din teritoriu.

Pachetul de măsuri administrative anunțat

Pentru remedierea acestor disfuncționalități sistemice, ministrul Rogobete a anunțat implementarea unui pachet comprehensiv de peste 70 de măsuri administrative în domeniul sănătății. Aceste măsuri vor fi prezentate și implementate în perioada următoare, cu accent pe echilibrarea distribuției pacienților între instituțiile medicale.

Principalul obiectiv al acestor măsuri este blocarea transferurilor nejustificate ale pacienților între spitale. Prin implementarea unor criterii mai stricte pentru transferuri, autoritățile speră să reducă presiunea asupra spitalelor mari și să utilizeze mai eficient capacitatea celorlalte unități medicale din sistem.

Măsurile vor include, de asemenea, introducerea unui sistem de criterii de performanță pentru evaluarea activității spitalelor. Acest sistem nu se va limita doar la numărul de pacienți tratați, ci va lua în considerare și complexitatea cazurilor, feedbackul pacienților și nivelul satisfacției acestora față de serviciile primite.

Impactul asupra calității serviciilor medicale

Disparitățile actuale din sistemul sanitar afectează direct calitatea îngrijirii medicale oferite pacienților. Spitalele supraaglomerate nu pot oferi atenția individualizată necesară fiecărui caz, iar personalul epuizat este predispus la erori medicale. În același timp, spitalele subutilizate nu își dezvoltă experiența și competențele necesare pentru gestionarea cazurilor complexe.

Această situație creează un cerc vicios în care pacienții evită anumite spitale, preferând să se îndrepte către instituții deja suprasolicitate, perpetuând dezechilibrul existent. Lipsa încrederii în sistemul medical regional determină concentrarea artificială a cererii către câteva centre medicale considerate mai credibile.

Necesitatea reformelor structurale

Declarațiile ministrului Rogobete evidențiază necesitatea unor reforme profunde în organizarea sistemului sanitar românesc. Redistribuirea echitabilă a resurselor umane și materiale, îmbunătățirea infrastructurii în spitalele mai mici și dezvoltarea unui sistem de transport medical eficient pentru cazurile de urgență reprezintă priorități strategice pentru următorii ani.

Introducerea criteriilor de performanță și a unui sistem transparent de evaluare poate contribui la îmbunătățirea standardelor de îngrijire în toate spitalele, indiferent de mărimea sau locația acestora. Această abordare poate stimula competiția constructivă între instituții și poate încuraja dezvoltarea profesională continuă a personalului medical.

Provocările implementării

Implementarea acestor măsuri se va confrunta cu multiple provocări, inclusiv rezistența la schimbare din partea unor instituții, limitările bugetare și necesitatea coordonării între diverse nivele administrative. Succesul reformelor depinde de colaborarea efectivă între Ministerul Sănătății, autoritățile locale, managementul spitalelor și personalul medical.

Negocierile cu sindicatele medicale și Ministerul Finanțelor pentru rezolvarea problemei salariale a gărzilor vor fi cruciale pentru menținerea stabilității în sistem și pentru prevenirea unei noi crize a resurselor umane în sănătate.

Declarațiile ministrului Alexandru Rogobete marchează recunoașterea oficială a problemelor structurale profunde din sistemul sanitar românesc și anunță o abordare mai sistematică pentru rezolvarea acestora. Succesul acestor inițiative va depinde de capacitatea de implementare efectivă și de susținerea politică pe termen lung pentru reformele necesare.