Politica
7 aug. 2025
Guvernul Bolojan adoptă reforma radicală a pensiilor private: sfârșitul plăților integrale și introducerea pensiilor viagere
Timp de citire: 6 minute
Ministerul Dezvoltării propune măsuri radicale care includ tăierea a 6.060 de posturi de consilieri, reduceri în instituțiile prefectului și poliția locală, alături de introducerea rotației obligatorii pentru funcțiile sensibile
București, 7 august 2025 - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a lansat în dezbatere publică al doilea pachet comprehensiv de măsuri pentru reforma administrației publice românești. Propunerile includ eliminarea a mii de posturi, limitarea unor categorii salariale și introducerea unui sistem de evaluare bazat pe performanța funcționarilor publici.
Cel mai vizibil aspect al reformei propuse constă în reducerea drastică a personalului din diferite sectoare ale administrației publice. Ministerul estimează economii substanțiale prin eliminarea posturilor considerate neesențiale sau supradimensionate.
Posturile de consilieri personali reprezintă ținta principală a acestor reduceri. Pachetul prevede eliminarea a 6.060 de posturi de consilieri personali, o măsură care va genera economii de 193,92 milioane lei pentru ultimele patru luni din 2025 și 581,76 milioane lei pe an la capacitate maximă. Această reducere masivă sugerează că administrația centrală consideră că aparatul consultativ actual este supradimensionat față de nevoile reale.
Instituțiile prefectului vor suferi o reducere cu 20% a personalului, o măsură care va afecta reprezentarea guvernului central la nivel județean. Această decizie reflectă intenția de a eficientiza structurile deconcentrate ale executivului, dar ridică întrebări despre capacitatea viitoare de implementare a politicilor centrale la nivel local.
Poliția locală va fi restructurată în funcție de numărul de locuitori din fiecare localitate, introducând criterii demografice clare pentru dimensionarea efectivelor. Această abordare urmărește eliminarea suprapersonalizării din comunitățile mai mici și concentrarea resurselor în zonele cu densitate populațională mai mare.
Reformele propuse includ și măsuri specifice pentru controlul cheltuielilor cu salariile în anumite sectoare ale administrației publice. Deși unele dintre aceste măsuri par să aibă un impact financiar limitat, ele semnalizează o abordare mai restrictivă față de remunerarea în sectorul public.
Plafonarea salariului președintelui ANRSC este estimată să genereze economii de doar 812 lei anual, o sumă modestă care pare să aibă mai degrabă o valoare simbolică decât un impact bugetar semnificativ. Această măsură trimite însă un mesaj despre necesitatea moderației salariale în funcțiile publice de vârf.
Limitarea salariilor din instituțiile subordonate MDLPA prin introducerea de grile de salarizare standardizate urmărește crearea unui cadru mai transparent și predictibil pentru remunerarea personalului din acest sector. Măsura poate contribui la reducerea arbitrarului în stabilirea salariilor și la o mai bună corelare între responsabilități și remunerare.
Reforma include și măsuri pentru eficientizarea guvernanței corporative în instituțiile publice prin reducerea numărului de membri ai consiliilor de administrație pentru ANCPI(Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară) și ANL (Agenția Națională pentru Locuințe). Economia estimată de 410.444 lei anual, deși modestă, reflectă o tendință către structuri de decizie mai compacte și eficiente.
Această măsură se înscrie în tendința europeană de profesionalizare a guvernanței corporative în sectorul public și poate contribui la accelerarea proceselor de decizie și la reducerea costurilor administrative.
Pachetul include și măsuri pentru gestionarea mai eficientă a resurselor publice existente, cu accent pe optimizarea utilizării spațiilor și clarificarea responsabilităților bugetare.
MDLPA va prelua spații excedentare de la RA-APPS (Regia Autonomă - Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat), o măsură care urmărește valorificarea mai eficientă a patrimoniului public prin eliminarea suprapunerilor și utilizarea optimă a resurselor disponibile.
Transferarea cheltuielilor centrelor militare către Ministerul Apărării va reduce presiunea pe bugetele locale și va clarifica responsabilitățile financiare între diferitele nivele administrative. Această măsură poate îmbunătăți transparența bugetară și va permite autorităților locale să se concentreze pe competențele lor specifice.
Reforma propusă include și modificări structurale menite să simplifice procesele birocratice și să îmbunătățească funcționarea administrației publice pe termen lung.
Simplificarea procesului de descentralizare prin eliminarea unor pași birocratici considerați redundanți poate accelera transferul de competențe către autoritățile locale și poate reduce costurile administrative asociate cu aceste procese.
Reglementări mai flexibile pentru inventarierea și transferul bunurilor publice și private ale statului și unităților administrativ-teritoriale vor permite o gestionare mai dinamică a patrimoniului public și pot facilita reorganizările administrative necesare.
Una dintre inovațiile majore ale pachetului constă în instituirea rotației obligatorii pentru funcțiile publice considerate sensibile, o măsură menită să combată atât politizarea, cât și stagnarea în administrația publică.
După finalizarea mandatelor, înalții funcționari publici vor fi supuși obligatoriu mobilității prin rotație. Această măsură urmărește să prevină formarea de rețele de interes și să asigure o circulație sănătoasă a competențelor între diferite instituții.
Gestionarea concursurilor și mobilității va fi asigurată de o comisie de concurs permanentă și independentă, formată din șapte membri numiți prin decizie a prim-ministrului pentru mandate de cinci ani. Această structură va gestiona atât concursurile pentru ocuparea funcțiilor de înalți funcționari publici, cât și procesele de mobilitate prin rotație.
Independența acestei comisii este crucială pentru succesul măsurii, întrucât va putea lua decizii bazate pe criterii profesionale fără interferențe politice directe.
Reforma introduce și posibilitatea ca funcționarii publici să lucreze cu timp parțial în două autorități diferite, cu condiția ca atribuțiile din fișele de post să fie similare. Această măsură poate contribui la o utilizare mai eficientă a competențelor specializate și poate oferi mai multă flexibilitate în gestionarea resurselor umane.
Funcționarii publici definitivi vor putea exercita raporturi de serviciu cu timp parțial în cadrul unei alte autorități locale sau instituții publice subordonate, creând oportunități pentru partajarea expertizei între diferite nivele administrative.
Cea mai semnificativă schimbare structurală propusă constă în introducerea unui sistem comprehensiv de evaluare a performanței pentru funcționarii publici, care va include atât evaluări multianuale, cât și evaluări bazate pe competențe specifice.
Indicatorii și obiectivele de performanță individuale vor fi corelate cu obiectivele instituționale și strategice, asigurând alinierea între performanța individuală și rezultatele organizaționale. Această abordare sistemică poate contribui la îmbunătățirea eficienței generale a administrației publice.
Evaluarea multianuală se va realiza pe baza unui plan de management care trebuie să conțină minimum opt obiective de performanță individuale pentru o perioadă de trei ani. Această abordare pe termen lung poate favoriza planificarea strategică și dezvoltarea competențelor pe perioade extinse.
Comisia de evaluare, formată din cinci membri numiți pentru mandate de trei ani, va asigura obiectivitatea și profesionalismul procesului de evaluare. Independența acestei comisii față de presiunile politice momentane este esențială pentru credibilitatea întregului sistem.
Sistemul propus prevede două tipuri de evaluări complementare care vor asigura monitorizarea continuă a performanței funcționarilor publici.
Evaluarea anuală va verifica îndeplinirea criteriilor de performanță și gradul de atingere a obiectivelor individuale, oferind feedback regulat și oportunități de îmbunătățire continuă.
Evaluarea multianuală se va realiza suplimentar față de cea anuală și va permite o perspectivă pe termen lung asupra evoluției profesionale și a contribuției la obiectivele instituționale strategice.
Implementarea acestui pachet de reforme va reprezenta o provocare majoră pentru administrația publică românească și va necesita o planificare atentă pentru a evita perturbările în furnizarea serviciilor publice.
Reducerile de personal vor trebui gestionate cu atenție pentru a nu afecta capacitatea operațională a instituțiilor publice, iar procesele de reconversie profesională și redistribuire a sarcinilor vor fi esențiale pentru succesul reformei.
Sistemul de evaluare pe bază de performanță va necesita investiții în formarea evaluatorilor și dezvoltarea de instrumente de măsurare obiective, precum și o schimbare culturală în înțelegerea rolului și responsabilităților funcționarului public.
Rotația obligatorie va putea genera rezistență din partea unor categorii de funcționari și va necesita mecanisme de compensare pentru a păstra experți valoroși în sistem.
Succesul acestor reforme va depinde în mare măsură de calitatea implementării și de capacitatea administrației publice de a se adapta la noile cerințe de performanță și eficiență într-un context de resurse limitate.