Guvernul aprobă noi măsuri pentru prevenirea separării copiilor de familie

Executivul a modificat Hotărârea de Guvern nr. 691/2015 pentru îmbunătățirea monitorizării copiilor aflați în risc de separare, cu accent pe protejarea celor ai căror părinți muncesc în străinătate. Măsurile fac parte din reforma socială prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență

Cadrul legislativ actualizat

Guvernul României a aprobat joi, 31 iulie 2025, modificarea Hotărârii de Guvern nr. 691/2015, prin care se îmbunătățește monitorizarea modului de creștere și îngrijire a copiilor aflați în risc de separare de familie, cu o atenție specială acordată protejării celor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate.

Noile prevederi stabilesc pentru prima dată în mod concret etapele care stau la baza procedurii de identificare a copiilor aflați în risc de separare de familie, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).

Măsurile fundamentale implementate

Centralizarea cazurilor în Observatorul Național al Copilului

Toate cazurile de risc de separare de familie vor fi înregistrate în Observatorul Național al Copilului, parte a unui sistem informatic dezvoltat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA). Acest instrument permite centralizarea și monitorizarea sistematică a fiecărui caz în parte.

Intervenție rapidă în teren

Una dintre principalele inovații ale actului normativ constă în obligativitatea răspunsului rapid: în cel mult 72 de ore de la completarea fișei de observație sau de la primirea unei sesizări, asistentul social sau tehnicianul în asistență socială este obligat să se deplaseze la domiciliul familiei pentru a evalua situația și a înregistra cazul în Observator.

Coordonare îmbunătățită între instituții

Noile prevederi asigură coordonarea mai clară și unitară între instituțiile județene și locale de protecție a copilului, eliminând suprapunerile și lacunele din sistemul existent.

Obiectivele strategice ale reformei

Măsurile adoptate urmăresc în mod explicit menținerea copiilor în mediul familialprin acordarea de sprijin specific atât lor, cât și părinților, precum și prevenirea preluării minorilor în îngrijirea statului.

Reforma se bazează pe principiul fundamental că separarea copilului de familie reprezintă o măsură de ultimă instanță, care poate fi evitată prin intervenții timpurii și suport adecvat pentru familiile aflate în dificultate.

Cadrul legal de referință: Legea nr. 156/2023

Fundamentul juridic

Legea nr. 156/2023 stabilește cadrul legal complet pentru activitatea de prevenire a separării copiilor de familie, reprezentând pilonul principal al reformei sociale din acest domeniu. Actul normativ definește condițiile în care un copil poate fi considerat în risc de separare și stabilește obligațiile instituțiilor statului.

Planul de servicii obligatoriu

Conform noii legislații, dacă în urma evaluării unui copil și a familiei acestuia serviciul public de asistență socială constată că acesta se află în cel puțin o situație de vulnerabilitate, se întocmește obligatoriu planul de servicii.

Acest plan este întocmit pentru cel puțin 12 luni, perioadă în care este obligatorie sprijinirea părinților în creșterea și îngrijirea copilului, oferindu-le instrumentele necesare pentru depășirea dificultăților.

Categoriile de vulnerabilitate vizate

Situații economice

Legea identifică mai multe categorii de vulnerabilitate economică care impun intervenția serviciilor sociale:

• Familii care trăiesc în sărăcie extremă

• Familii cu venituri reduse care nu primesc beneficii de asistență socială

• Familii cu părintele unic susținător sau ambii părinți fără ocupație sau în șomaj

• Familii care ocupă fără drept anumite spații de locuit sau locuiesc în spații improprii

Situații sociale specifice

Actul normativ acordă o atenție deosebită mai multor categorii de risc social:

• Familii care au în îngrijire o mamă minoră sau o minoră gravidă

• Familii unde părintele unic susținător sau ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate

• Familii cu copii care au revenit în țara de origine după o experiență de peste un an de migrație

• Familii cu membri adulți cu dizabilități care le afectează participarea la viața socială

Problema specifică a copiilor cu părinți plecați în străinătate

Dimensiunea fenomenului

Modificarea Hotărârii de Guvern nr. 691/2015 vine să răspundă unei probleme sociale reale și în creștere: copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Această categorie de copii se află într-o situație de vulnerabilitate particulară, fiind adesea lăsați în grija rudelor sau a unor persoane care nu au pregătirea necesară pentru îngrijirea unui minor.

Procedurile de monitorizare

Hotărârea din 2015 stabilise deja proceduri de monitorizare pentru această categorie de copii, însă practica a demonstrat necesitatea unor reglementări mai clare și mai detaliate privind:

• Identificarea sistematică a copiilor aflați în această situație

• Evaluarea condițiilor în care sunt îngrijiți

• Verificarea menținerii legăturii cu părinții aflați în străinătate

• Asigurarea că persoanele care îi îngrijesc sunt pregătite pentru această responsabilitate

Contextul reformei: Planul Național de Redresare și Reziliență

Componenta 13 - Reforme Sociale

Noul act normativ se înscrie în continuarea procesului de implementare a reformei sociale prevăzute în Componenta 13 – Reforme Sociale, Reforma 1 – Crearea unui nou cadru juridic pentru a preveni separarea copiilor de familie, conform Legii nr. 156/2023.

Această reformă face parte din angajamentele României asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), programul de relansare economică în valoare de 29 de miliarde de euro.

Obiectivele europene

Reforma răspunde cerințelor Uniunii Europene privind modernizarea sistemelor de protecție socială și îmbunătățirea serviciilor publice destinate categoriilor vulnerabile. Prin aceste măsuri, România își propune să reducă semnificativ numărul copiilor care intră în sistemul de protecție specială.

Instrumentele de implementare

Sistemul informatic integrat

Observatorul Național al Copilului reprezintă ansamblul activităților desfășurate cu mijloace informatice pentru înregistrarea de către autoritățile administrației publice locale a copiilor aflați în situație de risc de separare de familie.

Sistemul permite:

• Centralizarea tuturor cazurilor la nivel național

• Monitorizarea în timp real a situației fiecărui copil

• Coordonarea intervențiilor între diferite nivele administrative

• Generarea de rapoarte pentru analiza fenomenului la nivel macro

Colaborarea inter-instituțională

Noile prevederi introduc o anexă care stabilește principiile clare ale colaborării între Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Serviciile Publice de Asistență Socială (SPAS).

Această colaborare presupune:

• Delimitarea clară a responsabilităților fiecărei instituții

• Stabilirea procedurilor unitare de lucru

• Asigurarea fluxului informațional între nivelurile central, județean și local

• Monitorizarea calității serviciilor oferite familiilor

Evaluarea riscului: o abordare în trei nivele

Metodologia de evaluare

Evaluarea situației de risc a unui copil se realizează de către serviciul public de asistență socială prin trei niveluri distincte de analiză:

Primul nivel: Acoperirea nevoilor esențiale - analiza modului în care sunt satisfăcute nevoile fizice, afective, intelectuale și sociale pentru dezvoltarea copilului, menținerea stării de sănătate și asigurarea securității sale.

Al doilea nivel: Calitatea relațiilor familiale - evaluarea relațiilor copilului cu părinții și a capacității acestora de a se mobiliza în interesul copilului.

Al treilea nivel: Impactul contextual - analiza impactului contextului familial și al mediului social asupra situației și dezvoltării copilului.

Monitorizarea diferențiată

În funcție de numărul situațiilor de risc identificate, monitorizarea se realizează diferențiat:

• Semestrial pentru cazurile cu sub 10 situații de risc

• Trimestrial pentru cazurile cu peste 10 situații de risc

• Ori de câte ori se impune, indiferent de categoria de risc

Măsuri de sprijin și servicii oferite

Serviciile sociale comunitare

Legea prevede organizarea de centre de zi și alte servicii sociale comunitare care să sprijine familiile în dificultate. Aceste centre oferă:

• Servicii educaționale pentru copii

• Consiliere parentală pentru părinți

• Sprijin în accesarea serviciilor publice

• Activități de socializare și integrare comunitară

Sprijinul financiar

Pentru familiile aflate în sărăcie extremă sau sărăcie monetară, se prevăd beneficii de asistență socială adaptate nevoilor specifice. Finanțarea acestor măsuri se realizează prin:

• Bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor

• Transferuri de la bugetul de stat pentru centrele de zi

• Fonduri europene prin PNRR pentru modernizarea sistemului

Provocările implementării

Capacitatea instituțională

Una dintre principalele provocări în implementarea acestor măsuri o reprezintă capacitatea instituțională limitată a serviciilor publice de asistență socială de la nivel local. Multe comune și orașe mici nu dispun de personal suficient sau adequat pregătit pentru aceste responsabilități.

Resurse financiare

Implementarea acestor măsuri necesită resurse financiare semnificative pentru:

• Pregătirea și formarea personalului

• Dezvoltarea și menținerea sistemelor informatice

• Asigurarea serviciilor sociale pentru familiile vulnerabile

• Organizarea centrelor de zi și a altor servicii comunitare

Schimbarea de mentalitate

Succesul reformei depinde în mare măsură de schimbarea mentalității la nivelul profesioniștilor din sistem, care trebuie să înțeleagă că prevenirea este mai eficientă și mai puțin costisitoare decât măsurile de protecție specială.

Sancțiuni și mecanisme de control

Sancțiuni administrative

Pentru asigurarea respectării noilor prevederi, actul normativ introduce sancțiuni contravenționale aplicabile de Ministerul Muncii și agențiile teritoriale. Acestea vizează în principal:

• Nerespectarea termenelor de intervenție (72 de ore)

• Neînregistrarea cazurilor în Observatorul Național

• Neîntocmirea planurilor de servicii în termenele prevăzute

• Deficiențele în monitorizarea cazurilor

Indicatori de performanță

Evaluarea eficienței măsurilor se realizează pe baza unor indicatori-cheie de performanță:

• Rata de succes în menținerea copiilor în familie

• Gradul de participare a familiilor la programele de sprijin

• Gradul de satisfacție a beneficiarilor

• Gradul de implicare comunitară în susținerea familiilor

Perspectivele de dezvoltare

Integrarea în sistemul social european

Aceste măsuri plasează România pe traiectoria modernizării sistemelor de protecție socială conform standardelor europene, cu accent pe prevenție și sprijinirea familiei în locul instituționalizării copiilor.

Impactul asupra fenomenului

Experții anticipează că implementarea corectă a acestor măsuri va conduce la:

• Reducerea numărului de copii care intră în sistemul de protecție specială

• Îmbunătățirea calității vieții copiilor din familiile vulnerabile

• Creșterea eficienței în utilizarea resurselor publice

• Dezvoltarea serviciilor sociale comunitare la nivel local

Cronologia implementării

Având în vedere complexitatea reformei, implementarea se va derula etapizat:

Etapa I (2025): Operaționalizarea Observatorului Național al Copilului și pregătirea personalului

Etapa II (2025-2026): Implementarea procedurilor de intervenție rapidă și dezvoltarea serviciilor comunitare

Etapa III (2026-2027): Evaluarea impactului și ajustarea măsurilor pe baza rezultatelor obținute

Articol realizat pe baza comunicatului oficial al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 691/2015 modificate, a Legii nr. 156/2023 privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie și a documentelor publice referitoare la Componenta 13 a Planului Național de Redresare și Reziliență.