Șapte eurodeputați români s-au abținut la votarea măsurilor pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor

Parlamentul European a adoptat cu vot masiv o poziție fermă pentru actualizarea directivei europene privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Din cei 33 de eurodeputați români, șapte s-au abținut, invocând motive diferite - de la preocupări privind dreptul la viață privată până la critica referirilor la copiii LGBTQ+. În România, situația este alarmantă: 4.000 de violuri asupra minorilor au fost reclamate în 2024

Un vot covârșitor cu excepții româneşti

Parlamentul European a adoptat, în sesiunea plenară din 16-18 iunie 2025, o poziție fermă privind propunerea Comisiei Europene de actualizare a directivei pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Votul final a fost covârșitor: 599 de voturi pentru, doar 2 împotrivă și 62 de abțineri din întreaga Uniune Europeană.

Din cei 33 de eurodeputați români, șapte s-au abținut la acest vot crucial. Potrivit organizației neguvernamentale Europuls, aceștia sunt Dragoș Benea, Gheorghe Cârciu, Claudiu Manda și Ștefan Mușoiu de la PSD, Claudiu Târziu și Cristian Terheș din grupul ECR (Conservatori și Reformatori Europeni), precum și Diana Șoșoacă.

Situația dramatică din România: Peste 4.000 de cazuri în 2024

Datele furnizate de Inspectoratul General al Poliției Române la solicitarea G4Media arată dimensiunea dramatică a problemei în țara noastră. În anul 2024, la nivel național, au fost sesizate 3.999 de infracțiuni de viol asupra unui minor și 934 de infracțiuni privind agresiunea sexuală săvârșită asupra unui minor.

Situația nu s-a îmbunătățit nici în prima jumătate a anului 2025: în primele 6 luni ale anului 2025, au fost sesizate 2.089 de infracțiuni de viol asupra unui minor și 439 de infracțiuni privind agresiunea sexuală săvârșită asupra unui minor.

Aceste cifre plasează România într-un context european îngrijorător, unde problema abuzului sexual asupra copiilor a cunoscut o creștere exponențială în ultimul deceniu.

Motivele abținerii: Între "Big Brother" și "ideologia de gen"

Claudiu Târziu: Protecția vieții private vs. protecția copiilor

Contactat de G4Media, Claudiu Târziu (ECR) și-a motivat abținerea prin preocuparea că măsurile propuse ar putea încălca dreptul la viață privată: "M-am abținut pentru că existau o serie de probleme, așa cum se întâmplă în multe acte normative, probleme privitoare la inocența copiilor. Nu trebuie să permitem instaurarea unui regim de tip Big Brother."

Eurodeputatul și-a motivat poziția încă de la momentul votului din Parlamentul European, invocând în principal încălcarea dreptului la viață privată ca motiv principal pentru abținere.

Cristian Terheș: Critica referirilor la copiii LGBTQ+

Cristian Terheș (ECR) a oferit o explicație detaliată a abținerii sale, concentrându-se pe aspectele pe care le consideră problematice din textul propus:

"Raportul privind propunerea de directivă pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor abordează o problemă extrem de gravă și urgentă. Din păcate însă, textul a fost compromis de infiltrarea unor elemente ideologice precum ideologia de gen, care nu au nicio legătură cu scopul juridic al acestui demers."

Terheș a continuat: "Abuzul sexual, exploatarea minorilor și producerea de materiale cu pornografie infantilă sunt realități cutremurătoare, care cer o reacție fermă, clară și unitară din partea Uniunii Europene. Susțin fără rezerve măsuri eficiente, concrete și juridic bine fundamentate pentru combaterea acestor crime. Combaterea infracțiunilor, însă, se face prin instrumente juridice care necesită claritate și precizie în exprimare, nu ambiguități ideologice."

Eurodeputatul a explicat că "introducerea în raport a unor formulări ideologice ambigue și imprecise, precum referirea la copii LGBTQ+ diluează grav obiectivul central – protejarea tuturor copiilor, indiferent de context. Copiii trebuie apărați în mod egal, nu împărțiți pe criterii ideologice absurde."

Terheș a adăugat că "intervențiile hormonale sau conceptele fluide de identitate nu au nicio relevanță în contextul prevenirii abuzurilor sau combaterea infracțiunilor. Ele creează confuzie și slăbesc mesajul directivei."

Când reporterul G4Media i-a remarcat că referirile la copiii LGBTQ+ în rezoluție sunt legate doar de faptul că aceștia sunt o categorie mai vulnerabilă, Terheș a replicat: "Cum am spus, copiii nu pot fi împărțiți în criterii ideologice absurde. Orice formă de abuz sau hărțuire împotriva oricărui copil trebuie combătută."

Tăcerea eurodeputaților PSD

G4Media a încercat să obțină puncte de vedere și din partea eurodeputaților PSD Claudiu Manda și Dragoș Benea, însă aceștia nu au răspuns până la publicarea articolului. Nici Gheorghe Cârciu și Ștefan Mușoiu, ceilalți doi social-democrați care s-au abținut, nu și-au explicat public poziția.

Context european: O criză în creștere exponențială

Explozia cazurilor raportate

Rețeaua Europeană de Prevenire a Criminalității (EUCPN) documentează o creștere dramatică a cazurilor raportate în ultimul deceniu. Numărul cazurilor a crescut de la doar 23.000 în 2010 la peste 1 milion în 2020 - o creștere de peste 40 de ori în doar un deceniu.

Pandemia de COVID-19 a accelerat această tendință îngrijorătoare, numărul cazurilor continuând să crească și după 2020.

Europa, gazda majorității conținutului abuziv

Un aspect care subliniază urgența acțiunii europene: peste 60% din materialele care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor la nivel mondial sunt găzduite pe servere din Uniunea Europeană. Mai îngrijorător este faptul că peste 90% din rapoartele de abuz provin de la un singur furnizor - META, potrivit datelor EUCPN.

Aceste statistici au determinat Uniunea Europeană să facă din această problemă o prioritate odată cu strategia din iulie 2020 pentru o luptă mai eficientă împotriva abuzului sexual asupra copiilor.

Măsurile revolutionare propuse de Parlamentul European

Eliminarea prescripției: Dreptate fără limite de timp

Una dintre cele mai importante și controversate propuneri vizează eliminarea completă a termenelor de prescripțiepentru infracțiunile de acest tip. Deputații europeni propun ca dreptul de a depune plângere sau de a solicita despăgubiri să nu mai fie limitat de timp.

Motivația acestei măsuri radicale este susținută de cercetări: datele arată că majoritatea victimelor nu sunt în măsură să relateze abuzurile decât după foarte mult timp, uneori după ce au devenit adulte. Parlamentul recunoaște astfel complexitatea traumei și nevoia de justiție fără constrângeri temporale.

Sancțiuni înăsprite și definiții extinse

Poziția Parlamentului vizează înăsprirea sancțiunilor pentru o serie de infracțiuni sexuale care implică minori. Deputații europeni propun pedepse maxime mai mari pentru cazurile în care copiii, chiar dacă au depășit vârsta legală a consimțământului sexual, nu consimt în mod liber la acte sexuale.

Sunt incluse în această categorie și infracțiuni precum:

• Recrutarea de minori pentru exploatare prin prostituție

• Distribuirea sau posesia de materiale care conțin abuzuri sexuale

• Oferirea de recompense în schimbul unor astfel de fapte

Revoluția digitală: Combaterea abuzului generat de AI

Poziția adoptată introduce o extindere importantă a definițiilor legale privind materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor. Parlamentul cere ca acestea să includă în mod explicit imaginile și videoclipurile generate cu ajutorul inteligenței artificiale, inclusiv cele care nu implică copii reali, dar care reproduc în mod realist situații de abuz.

Măsura vizează și utilizarea tehnologiilor emergente precum realitatea virtuală sau augmentată, precum și instrumentele digitale (chatboți, avataruri) folosite pentru ademenirea minorilor. Aceste forme de abuz digital vor fi tratate cu aceeași gravitate ca și cele tradiționale.

Sprijin comprehensiv pentru victime: Modelul Barnahus

Un element central al poziției Parlamentului este sprijinul oferit victimelor. Acestea ar urma să beneficieze gratuit de servicii medicale, psihologice și juridice adaptate vârstei și nevoilor lor, indiferent dacă au depus o plângere penală.

Se recomandă implementarea modelului Barnahus, care presupune ca toate serviciile de sprijin să fie oferite sub același acoperiș, pentru a reduce retraumatizarea și a facilita accesul la justiție. Asistența se va putea extinde inclusiv în viața adultă, în funcție de nevoile individuale ale fiecărei victime.

Instrumente moderne de anchetă și colaborare

Parlamentul susține folosirea anchetelor sub acoperire și a metodelor de supraveghere digitală pentru depistarea infractorilor, precum și consolidarea colaborării între statele membre și organismele europene.

Un aspect inovator este că organizațiile societății civile vor putea juca un rol activ în procesul de raportare, prevenire și sprijin al victimelor, creând astfel o rețea extinsă de protecție.

Drumul spre implementare: Negocieri și transpunere

Următorii pași la nivel european

După votul din Parlamentul European, Parlamentul European și Consiliul UE vor avea negocieri pentru stabilirea formei finale a noilor reglementări. Aceste negocieri vor putea modifica sau rafina propunerile adoptate de eurodeputați.

Obligațiile României

După adoptarea formei finale a directivei, aceasta va trebui transpusă, într-un termen stabilit, de toate statele membre, inclusiv de România. Având în vedere cifrele alarmante prezentate de Poliția Română - peste 4.000 de cazuri de abuz sexual asupra minorilor în 2024 - implementarea acestor măsuri devine extrem de urgentă pentru țara noastră.

Transpunerea va presupune modificări ale legislației penale române, adaptarea sistemului judiciar la noile cerințe și implementarea serviciilor de sprijin pentru victime conform standardelor europene.

Articol realizat pe baza informațiilor furnizate de G4Media și organizația neguvernamentale Europuls, cu date oficiale de la Inspectoratul General al Poliției Române și Rețeaua Europeană de Prevenire a Criminalității (EUCPN). Citatele eurodeputaților români sunt reproduse integral conform declarațiilor lor oficiale.